Camera Deputaților a adoptat tacit un proiect de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc. Incredibil ce prevede

Camera Deputaților a adoptat tacit un proiect de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc. Incredibil ce prevede

Anul trecut, se pare că Moș Crăciun le-a adus un cadou nesperat celor ce locuiesc pe teriotriul României, cunoscut ca ”Ținutul Secuiesc”. Este vorba de un proiect de lege pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, depus în Camera Deputaților în decembrie 2019.

Camera Deputaților a adoptat tacit un proiect de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc. Regiunea cunoscută drept ”Ținutul Secuiesc” a fost un motiv de certuri între diverși oficiali români și maghiari și mulți alți oameni de-a lungul timpului.

Proiectul de lege despre care relatăm a fost initiat de 3 deputati ai UDMR, Biro Zsolt Isvan, Terza Kulcsar si Jozsef Gyorgy, și a fost depus la Camera Deputatilor cu două zile înainte de Crăciun. Proiectul, în primă fază, a primit mai multe avize negative in comsiile de specialitate, însă, odată ce România a fost lovită de coronavirus, a fost dat uitării şi, astfel, proiectul de lege a fost adoptat tacit de deputaţi, pe 23 aprilie 2020, consecinţa acesti vot, proiectul a fost înaintat spre dezbatere Senatului, care e for decizional.

Incredibil ce prevede
Printre multele puncte ale proiectului, adoptat, cum spuneam, în Camera Deputaților, este și acela care spune că Ținutul Secuiesc va avea preşedinte şi limba oficială maghiară, dar și faptul că regiunea va avea ”competențe ce vor fi stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internaţional. Competențele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuţie sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internaţional. Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competentelor sale specifice. Acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii. În limitele legii, este de dorit transferarea în competenţa regiunii şi a unor sarcini care aparţin unor competente naţionale. Regiunea trebuie să dispună de mijloacele necesare realizării acestui scop„, conform proiectul de lege.

„În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului. Toţi cetăţenii domiciliaţi sau rezidenţi în Ţinutul Secuiesc au dreptul să folosească ambele limbi în condiţii egale, în viaţa privată şi cea publică, inclusiv în cadrul instituţiilor publice, precum şi în faţa autorităţilor publice, atât oral, cât şi în scris. Organele însărcinate cu punerea în aplicare a acestor competente trebuie să se bucure, atât cât este posibil şi în limitele legii, de libertatea de a-şi adapta exercitarea acestora la condiţiile specifice regiunii şi la structurile sale organizatorice, cu o preocupare deosebită pentru eficacitate şi conform doleanţelor locuitorilor regiunii”.

Regiunea autonoma va cuprinde, potrivit proiectului de lege, actualele judete Covasna si Harghita, cat si scaunul istoric Mures, care apartine judetului Mures.


Scaunele sunt teritorii traditionale secuiesti.
„a) Scaunul Kczdi (Kczdiszck), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Targu Secuiesc (Kczdivasarhely),
b) Scaunul Orbai (Orbaiszck), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Covasna (Kovzszna)
c) Scaunul Sepsi (Sepsiszck), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Sfantu Gheorghe (Sepsiszentgyorgy)
d) Scaunul Ciuc (Csikszck), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Miercurea Ciuc (Csikszereda)
e) Scaunul Odorhei (Udvarhelyszck), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Odorheiu Secuiesc (Szckelyudvarhely)
f) Scaunul Gheorgheni (Gyergyoszck), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Gheorgheni (Gyergyoszentmiklos)
g) Scaunul Mures (Marosszck), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Targu Mures (Marosvasarhely)
h) Scaunul Miclosoara-Bradut (Miklosvar-Bardoc) (Miklosvar-Bardocszck), care cuprinde localitatile apartinatoare, avand resedinta la Baraolt (Barot)”, arata initiativa legislativa a deputatilor UDMR.”, se mai specifică în proiect.

Autonomia regională este exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat, precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta. „Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului şi simbolului fiecărui scaun secuiesc. Statutul garantează folosirea liberă a simbolurilor naţiunii maghiare, precum şi ale comunităţilor naţionale în minoritate numerică în Ţinutul Secuiesc.

Conform datelor din proiect, va fi şi un preşedinte al Ţinutului Secuiesc, cu maxim două mandate ca preşedinte al regiunii autonome, precum şi autorităţi ale Scaunelor – Consiliul Scăunal şi preşedintele Scaunului. Va exista şi un Consiliu Comunal, Consiliul Orăşenesc, Consiliul Municipal şi primar.

„Preşedintele Ţinutului Secuiesc este ales de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct pentru o perioadă de patru ani”, conform sursei menţionate.

Sursa: ziare.com

Stirea anterioara

Cât rezistă coronavirusul pe suprafețe. Noul studiu al oamenilor de specialitate

Stirea Urmatoare

Descoperire periculoasă în curtea unui localnic din Ungureni - FOTO

Va rugam sa folositi un limbaj decent; mesajele postate vor fi validate de un Moderator inainte de a fi publicate pe site.

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.

Site-ul www.ziarebotosani.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.