Legea Big Brother a fost adoptată tacit de Camera Deputaților și se află în dezbatere la Senatul României. Ea prevede ca SRI și alte instituții de securitate să poată prelucra automat date personale prin sisteme informatice și inteligență artificială, în contextul amenințărilor teroriste, cibernetice și hibride.

Legea Big Brother, aflată în dezbatere la Senat, permite SRI să prelucreze automat date personale prin sisteme informatice și inteligență artificială
Legea Big Brother a fost adoptată tacit de Camera Deputaților și se află în prezent în dezbatere la Senatul României. Serviciul Român de Informații (SRI) a confirmat că a fost consultat și că a participat la redactarea proiectului legislativ.

Într-un răspuns pentru „Snoop”, SRI nu a precizat dacă există sau nu capacități tehnice de prelucrare a datelor personale introduse prin noua legislație și care, în prezent, nu pot fi utilizate de serviciu. Instituția a refuzat să ofere detalii pe motiv că aceste informații sunt clasificate ca secrete de stat.

În același timp, SRI a confirmat că utilizează deja algoritmi de inteligență artificială în activitatea sa, menționând că strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2025–2030 subliniază importanța noilor tehnologii, inclusiv a instrumentelor de inteligență artificială, în activitatea serviciilor de informații. Totuși, instituția nu a confirmat și nici nu a infirmat utilizarea unor soluții software de tipul Palantir Technologies, invocând din nou caracterul secret al mijloacelor operative.

Proiectul legislativ se află în procedură de urgență în Senat și este justificat prin evoluțiile climatului de securitate european și euroatlantic, cu referire la amenințări precum terorismul, migrația ilegală din zone cu potențial terorist, dar și riscurile hibride și cibernetice. Expunerea de motive subliniază ideea integrării progresului tehnologic în activitățile operaționale, fără a detalia însă ce instrumente noi ar urma să fie introduse în practica serviciilor de informații.

Potrivit proiectului, autoritățile cu atribuții în securitatea națională, inclusiv Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției, ar urma să aibă posibilitatea de a crea, dezvolta și utiliza aplicații, baze de date și sisteme informatice și de comunicații, inclusiv resurse online, în condițiile legii.

De asemenea, serviciile ar putea prelucra date cu caracter personal atât prin mijloace automate, interpretate de specialiști ca fiind asociate inteligenței artificiale, cât și prin metode neautomate, în scopul asigurării securității naționale. Proiectul introduce și obligația de a verifica periodic, la cel mult cinci ani, necesitatea stocării datelor, precum și de a șterge informațiile care nu mai au legătură cu riscuri, vulnerabilități sau amenințări la adresa securității naționale.

Controlul acestor activități ar urma să fie exercitat prin comisiile parlamentare de specialitate. Persoanele care se consideră afectate de modul în care sunt gestionate datele sau de acțiunile structurilor de informații se pot adresa acestor comisii, care pot solicita puncte de vedere de la instituțiile vizate. Totuși, serviciile de informații nu ar fi obligate să divulge informații privind sursele, metodele, mijloacele sau operațiunile operative.

Doi senatori AUR își retrag semnăturile din inițiativa legislativă privind securitatea națională
La o zi după publicarea articolului din Snoop, doi dintre inițiatori și-au retras semnăturile de pe proiectul legislativ. Este vorba despre senatorii Nicolae Vlahu și Constantin Ciprian Iacob, ambii membri ai partidului AUR.

Contactat de Snoop, Constantin Ciprian Iacob a explicat că decizia de retragere a venit în urma unei analize detaliate a inițiativei legislative. Acesta a precizat că, din punct de vedere doctrinar, formațiunea politică nu susține anumite restrângeri și nici acordarea unor „puteri” sau prerogative suplimentare ofițerilor, fără a exista o necesitate clar justificată. În aceste condiții, a afirmat că acest aspect a fost decisiv în hotărârea de a-și retrage semnătura.

La data de 12 mai 2026, comisiile juridică și de apărare din Senat aveau termen pentru întocmirea rapoartelor și depunerea eventualelor amendamente, însă până în prezent acestea nu au dezbătut proiectul de lege. Potrivit unor surse citate de Snoop, dezbaterea în comisii urmează să fie amânată, iar proiectul ar putea fi supus votului cel mai probabil abia după vacanța parlamentară.