Noua lege a salarizării modifică din 1 iulie 2027 modul de plată al profesorilor și al bugetarilor din educație, prin restructurarea veniturilor și a sporurilor, pentru a simplifica sistemul și a lega mai clar remunerația de performanță și finanțarea publică.

Noua lege a salarizării modifică din 2027 salariile profesorilor și restructurează veniturile din educație
Noua lege a salarizării, programată să intre în vigoare la 1 iulie 2027, aduce schimbări importante în modul în care sunt remunerați angajații din sectorul public, inclusiv personalul din educație. Proiectul se află încă în lucru la Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor și vizează o restructurare a veniturilor, precum și o modificare a modului de acordare a bonusurilor, sporurilor și indemnizațiilor, aspect care a generat nemulțumiri în rândul sindicatelor.

În prezent, remunerația lunară a bugetarilor este formată din două componente principale: salariul de bază, care este fix, și o componentă variabilă, ce include sporuri, indemnizații și prime. Noua lege prevede eliminarea unor astfel de beneficii și integrarea altora direct în salariul de bază, ceea ce va duce la o reașezare a grilei de salarizare.

În domeniul educației, efectele reformei sunt mixte. Pe de o parte, unele sporuri și indemnizații vor dispărea, dar pe de altă parte salariile de bază vor crește pentru anumite categorii de cadre didactice. De exemplu, profesorii debutanți ar putea avea o creștere salarială de aproximativ 900 de lei.

În învățământul universitar, grilele de salarizare sunt stabilite pe baza unor coeficienți care variază între 1,84, corespunzător unui salariu de aproximativ 7.958 de lei pentru asistenți universitari, și 5,50, echivalentul a aproximativ 23.788 de lei. În această structură, rectorii ar avea coeficienți între 5,23 și 5,50, ceea ce înseamnă salarii cuprinse între aproximativ 22.620 și 23.788 de lei. Decanii ar fi remunerați pe baza unor coeficienți între 4,96 și 5,23, corespunzând unor salarii de aproximativ 21.452 până la 22.620 de lei. Profesorii universitari ar avea coeficienți între 2,40 și 4,00, în funcție de vechime, ceea ce înseamnă venituri între aproximativ 10.380 și 17.300 de lei, iar asistenții universitari între 1,84 și 2,16.

În învățământul preuniversitar, coeficienții de salarizare sunt mai variați, situându-se între 1,14 și 3,86. Inspectorii școlari generali ar avea salarii corespunzătoare coeficienților între 3,67 și 3,86, adică între aproximativ 15.873 și 16.695 de lei, în timp ce inspectorii generali adjuncți ar fi plătiți în intervalul 15.138–15.960 de lei. Inspectorii școlari de specialitate ar avea venituri între 14.143 și 14.878 de lei, iar directorii de unități de învățământ între 13.754 și 14.489 de lei. Directorii adjuncți ar ajunge la salarii între 13.235 și 13.927 de lei.

Pentru cadrele didactice, profesorii din preuniversitar ar avea salarii cuprinse între aproximativ 7.958 și 10.164 de lei, în funcție de vechime și coeficient. Educatorii și învățătorii ar fi încadrați între aproximativ 7.655 și 8.866 de lei, iar personalul auxiliar ar avea venituri între 4.931 și 8.650 de lei, în funcție de categoria de activitate, cele mai mici salarii fiind pentru personalul de supraveghere, iar cele mai mari pentru funcțiile din domeniul IT.

Se elimină gradația de merit și se integrează sporuri în salariul de bază
Un element esențial al reformei îl reprezintă schimbarea sistemului de acordare a bonusurilor. Gradația de merit și sporul de performanță academică vor fi eliminate și înlocuite cu un nou mecanism, denumit „premiu pentru stimularea performanței”. În același timp, o parte dintre sporuri, cum ar fi cel pentru suprasolicitare neuropsihică, nu vor mai fi acordate separat, acestea urmând să fie integrate în salariul de bază.

Cu toate acestea, anumite beneficii vor fi menținute. Printre acestea se numără sporurile de până la 15% acordate pentru activitatea desfășurată în zone izolate sau în învățământul special, precum și cele pentru predarea simultană ori pentru activitatea de practică pedagogică. În mediul universitar, instituțiile vor avea în continuare posibilitatea de a acorda majorări salariale de până la 20% din veniturile proprii, în funcție de performanța individuală și instituțională.

Potrivit unor analize incluse în proiect și bazate pe datele OCDE, salariile cadrelor didactice din România sunt relativ ridicate în comparație cu media angajaților cu studii superioare. Cu toate acestea, noile modificări ar putea schimba semnificativ raportul dintre salariul de bază și veniturile obținute din sporuri și alte adaosuri.

Legea prevede, de asemenea, o valoare de referință de 4.325 de lei la momentul aplicării, însă această sumă și alte prevederi pot fi ajustate până la adoptarea finală a actului normativ.