În plin sezon al nunților, numeroase cupluri rămân după eveniment cu sume importante în numerar, care pot ajunge la zeci de mii de euro. Banii sunt folosiți ulterior pentru plata cheltuielilor, avansul unei locuințe sau sunt depuși într-un cont bancar. ANAF consideră darurile primite la evenimente familiale surse neimpozabile, însă o depunere consistentă în numerar poate determina banca să solicite explicații privind proveniența fondurilor. În anumite situații, tranzacția intră și sub incidența legislației pentru prevenirea spălării banilor.

ANAF consideră banii primiți la nuntă surse neimpozabile
ANAF a clarificat regimul fiscal aplicabil sumelor oferite cu ocazia nunților și botezurilor, iar regula este diferită de cea aplicată veniturilor obținute din activități economice. Potrivit instituției, banii primiți la astfel de evenimente familiale reprezintă surse neimpozabile, iar beneficiarii nu au obligația să îi declare.

Astfel, dacă mirii primesc, spre exemplu, 100.000 de lei de la invitați și decid ulterior să depună întreaga sumă într-un cont bancar, operațiunea nu schimbă natura fiscală a banilor. Simpla depunere în cont nu transformă darul de nuntă într-un venit supus impozitării.

Regimul este diferit în cazul veniturilor provenite din salarii, activități independente, chirii, investiții sau alte surse pentru care legislația fiscală stabilește obligații de declarare și, după caz, de plată a taxelor.

Depunerile cash de cel puțin 10.000 de euro intră sub regulile de raportare
O regulă distinctă, care nu trebuie confundată cu impozitarea, se aplică tranzacțiilor mari efectuate în numerar. Legea nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor stabilește că tranzacțiile cash de cel puțin echivalentul în lei a 10.000 de euro trebuie raportate către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Regula se aplică inclusiv operațiunilor care au legătură între ele.

Atunci când tranzacția este efectuată prin intermediul unei bănci, obligația de raportare revine instituției financiare, nu persoanei care depune banii.

Prin urmare, dacă mirii depun după nuntă 15.000, 20.000 sau 30.000 de euro în numerar, operațiunea poate intra sub incidența mecanismului legal de raportare.

Raportarea unei asemenea tranzacții nu înseamnă că persoana respectivă a încălcat legea și nici că suma devine automat impozabilă. Procedura face parte din obligațiile impuse instituțiilor financiare prin legislația pentru prevenirea spălării banilor.

Banca poate solicita explicații despre proveniența unei sume mari
Instituțiile bancare au obligații de cunoaștere a clientelei și de monitorizare a operațiunilor, independent de existența pragului de 10.000 de euro. O tranzacție neobișnuită în raport cu profilul unui client poate determina banca să solicite informații suplimentare, mai ales dacă scopul operațiunii sau proveniența fondurilor nu rezultă în mod clar.

De exemplu, dacă o persoană care încasează în mod obișnuit un salariu de câteva mii de lei depune brusc o sumă foarte mare în numerar, instituția bancară îi poate cere să explice de unde provin banii.

În cazul mirilor, explicația poate fi faptul că suma reprezintă darurile primite la nuntă. Documentele sau informațiile solicitate concret diferă în funcție de situația clientului și de procedurile interne aplicate de fiecare instituție financiară.

Fragmentarea intenționată a banilor nu elimină posibilitatea raportării
Împărțirea deliberată a unei sume importante în mai multe depuneri mici, cu scopul de a rămâne sub pragul de 10.000 de euro, nu garantează că tranzacțiile vor rămâne în afara mecanismelor de monitorizare. Legea include în sfera raportării și operațiunile care au legătură între ele.

În consecință, fragmentarea unei sume de 20.000 de euro în mai multe depuneri nu înseamnă automat că obligațiile instituției financiare dispar.

În plus, mecanismele privind identificarea și raportarea tranzacțiilor suspecte nu sunt condiționate exclusiv de depășirea unui anumit prag. Caracterul neobișnuit al operațiunilor în raport cu profilul clientului poate determina verificări suplimentare.

Raportarea făcută de bancă nu înseamnă că banii sunt impozitați
Pentru persoanele care primesc sume importante la nuntă, trebuie făcută o distincție clară între obligațiile unei bănci și tratamentul fiscal aplicat banilor. Instituția financiară poate raporta o tranzacție cash și poate solicita informații privind sursa fondurilor, fără ca suma depusă să devină, prin acest fapt, venit impozabil.

ANAF a precizat că darurile primite cu ocazia nunților și botezurilor nu generează obligații declarative pentru beneficiari.

În aceste condiții, păstrarea în casă a zeci de mii de lei sau de euro primiți la nuntă nu este necesară doar din teama că depunerea banilor într-un cont ar genera automat un impozit. În cazul în care banca sau o autoritate competentă solicită clarificări, proveniența reală a fondurilor trebuie însă să poată fi explicată.