O simplă greșeală de câteva secunde poate face diferența dintre o frânare la timp și un accident. Distanța față de mașina din față, viteza și telefonul mobil sunt printre principalele riscuri la volan. Titi Aur ne explică cum funcționează „regula celor două secunde”.

Cum funcționează „Regula celor două secunde”?
Păstrarea unei distanțe suficiente față de mașina din față este una dintre regulile de bază ale conducerii defensive. Deși Codul Rutier nu impune o distanță fixă între vehiculele aflate în mers, șoferii trebuie să lase suficient spațiu pentru a putea reacționa în cazul unei frânări bruște sau al apariției unui obstacol.

Expertul în conducere defensivă Titi Aur a explicat pentru Digi24 că siguranța în trafic depinde de respectarea regulilor de circulație, a principiilor de conducere defensivă și a regulilor elementare de bun-simț.

Potrivit acestuia, în România există încă probleme importante legate de educația rutieră, ceea ce poate duce la un comportament haotic în trafic. Titi Aur consideră că mulți participanți la trafic nu cunosc sau nu aplică norme elementare de conduită civilizată și sigură.

Una dintre greșelile frecvente ale conducătorilor auto este apropierea excesivă de vehiculul din față, în special atunci când circulă cu viteză. O astfel de conduită reduce timpul disponibil pentru reacție și frânare în cazul unei situații neprevăzute.

Titi Aur a explicat că legislația rutieră nu stabilește o distanță minimă obligatorie exprimată în metri între două vehicule aflate în mers. Articolul 51 din OUG nr. 195/2002 prevede însă că șoferul care circulă în spatele altui vehicul trebuie să păstreze o distanță suficientă pentru evitarea unei coliziuni.

În conducerea defensivă este recomandată o distanță de cel puțin jumătate din viteza de deplasare, exprimată în metri. Astfel, la 100 km/h, distanța dintre cele două mașini ar trebui să fie de cel puțin 50 de metri.

Șoferii pot verifica mai simplu dacă păstrează o distanță corespunzătoare prin „Regula celor două secunde”. Metoda nu presupune estimarea distanței în metri și poate fi folosită în condiții normale de trafic.

Conducătorul auto trebuie să aleagă un reper fix de pe marginea drumului, precum un indicator, un stâlp sau un copac. După ce mașina din față trece prin dreptul reperului, șoferul din spate începe să numere „1001, 1002”. Vehiculul său ar trebui să ajungă la același reper abia după încheierea intervalului de aproximativ două secunde.

Dacă mașina ajunge la reper înainte de terminarea numărătorii, înseamnă că distanța este prea mică și trebuie mărită. În condiții dificile, precum carosabil umed, gheață sau vizibilitate redusă, distanța trebuie să fie și mai mare.

O recomandare asemănătoare există și în regulile de circulație din Marea Britanie, unde șoferilor li se recomandă păstrarea unui interval de cel puțin două secunde pe drumurile de mare viteză și dublarea acestuia atunci când carosabilul este umed.

Telefonul mobil, una dintre principalele distrageri la volan
Titi Aur atrage atenția și asupra distragerilor care pot afecta capacitatea șoferilor de a reacționa la timp. Telefonul mobil reprezintă, în opinia sa, unul dintre cele mai importante pericole, iar utilizarea acestuia la volan poate contribui la producerea accidentelor.

Expertul precizează că există situații în care șoferii nu recunosc faptul că se uitau la telefon înaintea unui accident, iar ulterior, în cadrul procedurilor prevăzute de lege, pot fi identificate și alte cauze sau factori agravanți, precum consumul de alcool ori de substanțe interzise. El precizează însă că afirmația potrivit căreia telefonul ar provoca mai multe accidente decât alcoolul sau drogurile este una neoficială.

Pe lângă telefonul mobil, atenția conducătorului auto poate fi afectată de muzica ascultată la un volum prea ridicat, discuțiile tensionate cu pasagerii sau preocupările personale care reduc concentrarea asupra drumului.

Conștientizarea riscurilor, esențială pentru siguranța rutieră
Titi Aur consideră că una dintre problemele importante ale traficului din România este lipsa unei conștientizări reale a pericolelor. Acesta spune că problema îi privește nu doar pe șoferi, ci și pe pietoni, bicicliști și utilizatorii de trotinete.

Potrivit expertului, mulți participanți la trafic nu conștientizează consecințele pe care le poate avea un moment de neatenție sau o decizie greșită. În lipsa unei percepții clare asupra riscului, comportamentul în trafic poate deveni prea relaxat, iar reflexele necesare pentru prevenirea accidentelor nu se formează suficient.

„Un prim aspect esențial care lipsește în rândul participanților la trafic, fie că vorbim despre pietoni, bicicliști, utilizatori de trotinete sau șoferi, este conștientizarea reală a riscurilor. Mulți nu înțeleg consecințele pe care le poate avea un moment de neatenție sau o decizie greșită în trafic. Această lipsă de percepție a pericolului generează un comportament relaxat și, uneori, inconștient la volan. Fără un sentiment clar al riscului, nu se dezvoltă reflexele necesare pentru prevenirea accidentelor, iar siguranța rutieră rămâne doar o problemă sistemică”, a punctat Titi Aur.