Escrocheriile telefonice continuă să facă victime în România, iar metodele folosite devin tot mai convingătoare. Un astfel de caz a avut loc în Aiud, județul Alba, unde o femeie a fost păgubită cu circa 55.000 de lei, după ce a fost manipulată de persoane necunoscute.

O femeie a fost înșelată și a pierdut aproape 55.000 de lei, după ce a dat curs unor apeluri telefonice primite de la persoane străine
O femeie din Aiudul de Sus, municipiul Aiud, județul Alba, a fost înșelată și a pierdut aproape 55.000 de lei, după ce a dat curs unor apeluri telefonice primite de la persoane care s-au prezentat drept reprezentanți ai unei bănci. Cazul este în prezent investigat de polițiștii și procurorii din Aiud.

Potrivit informațiilor transmise de IPJ Alba, în perioada 12 mai–13 mai, femeia a fost contactată de persoane necunoscute care i-au spus că o ajută să prevină contractarea unui credit bancar în numele său. Sub acest pretext, a fost determinată să folosească un terminal de tranzacționare a criptomonedelor și să transfere suma de 24.404 lei către adrese de portofele electronice. Ulterior, escrocii au convins-o să acceseze un credit bancar în valoare de 30.300 de lei, bani pe care i-a transferat către aceleași tipuri de portofele electronice.

IPJ Alba atrage atenția populației să nu dea curs solicitărilor telefonice venite de la persoane necunoscute și să anunțe imediat banca și poliția în cazul în care devin victime ale unor astfel de înșelăciuni.

Infractorii cibernetici trimit SMS-uri false cu „amenzi de circulație” pentru a fura datele bancare ale utilizatorilor
Reprezentanții DNSC atrag atenția că în continuare sunt în desfășurare tentative de fraudă online care folosesc mesaje false despre „amenzi de circulație”. În aceste scheme, potențialele victime primesc SMS-uri care par a fi trimise din partea platformei Ghiseul.ro sau din partea unor instituții oficiale, fiind anunțate presupuse amenzi restante. Mesajele conțin un link către o pagină frauduloasă care imită o platformă reală.

După accesarea linkului, utilizatorilor li se solicită introducerea numărului de înmatriculare al vehiculului, iar ulterior li se afișează în mod fals existența unei amenzi și li se cere plata rapidă a unei sume, de exemplu 150 de lei. În realitate, scopul atacatorilor este colectarea datelor personale și financiare, iar introducerea informațiilor bancare pe astfel de pagini poate duce la compromiterea conturilor și pierderi financiare.

DNSC precizează că există mai multe indicii care pot trăda aceste tentative de fraudă, precum utilizarea unor domenii suspecte sau fără legătură cu instituțiile oficiale, formulări alarmiste și presiuni legate de termene-limită, cum ar fi avertismente de tipul „plățile restante multiple pot duce la remorcarea vehiculului”. Sunt frecvente solicitările de accesare urgentă a unui link sau instrucțiuni neobișnuite, precum „răspunde cu 1” pentru activarea acestuia.

Reprezentanții instituției recomandă ca astfel de linkuri suspecte să nu fie accesate, iar verificarea informațiilor să fie făcută exclusiv pe site-urile oficiale ale autorităților. De asemenea, este important să nu fie introduse date personale sau bancare pe pagini nesigure, iar tentativele de fraudă să fie raportate la 1911 sau prin Platforma Națională de Raportare a Incidentelor de Securitate Cibernetică, pnrisc.dnsc.ro.

Escrocii folosesc identități false și deepfake în „romance scam” pentru a obține bani de la victime vulnerabile
Reprezentanții DNSC au emis un avertisment privind fraudele de tip „romance scam”, care vizează în special persoane vulnerabile din România și din Diaspora.

Potrivit explicațiilor oferite de DNSC, aceste scheme funcționează prin construirea unor identități false pe rețelele sociale, unde atacatorii se prezintă, de regulă, drept militari, medici sau ingineri americani văduvi. Aceștia inițiază relații care par autentice, iar ulterior mută conversația pe alte platforme, precum WhatsApp, unde încep să introducă treptat scenarii emoționale dramatice, cum ar fi probleme medicale, dificultăți financiare sau urgențe familiale. După o perioadă de manipulare emoțională, care poate dura săptămâni, victimele sunt determinate să trimită bani.

Autoritățile subliniază că un element de noutate în aceste fraude îl reprezintă utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv imagini generate cu inteligență artificială, apeluri video falsificate prin tehnici de tip deepfake și existența unor identități multiple care se validează reciproc pentru a părea credibile.

DNSC a precizat și principalele semne de avertizare în astfel de situații, printre care apariția rapidă a unor declarații de sentimente puternice, evitarea apelurilor video de durată sub diverse pretexte, mutarea rapidă a conversației pe alte platforme, introducerea unor urgențe financiare sau medicale care necesită bani imediat, solicitarea de transferuri către terți și utilizarea unor fotografii de profil care nu apar în alte contexte online sau par generate artificial.

Hoții trimit mesajele frauduloase în numele DNSC
Reprezentanții DNSC au transmis că în mediul online circulă mesaje frauduloase care folosesc în mod abuziv numele și elementele de identitate vizuală ale instituției, cu scopul de a crea aparența unor comunicări oficiale și credibile. Aceste tentative urmăresc să determine utilizatorii să acceseze linkuri suspecte, să descarce fișiere periculoase sau să divulge date personale și financiare.

În multe dintre cazuri, mesajele sunt concepute astfel încât să inducă panică, presiune sau un sentiment de urgență, imitând notificări, avertizări sau solicitări aparent legitime. De asemenea, reprezentanții DNSC au explicat că paginile de tip „dispozitiv blocat” apar în urma accesării unor linkuri false primite prin SMS, e-mail sau rețele sociale. Instituția a subliniat că nicio autoritate din România nu blochează dispozitive și nu solicită plăți prin intermediul browserului.

DNSC a prezentat și o serie de indicii prin care pot fi identificate aceste tentative de fraudă, menționând că numele instituției poate fi scris greșit sau modificat față de forma oficială, mesajele pot conține greșeli gramaticale, exprimări nefirești sau traduceri incorecte din limba engleză, iar adesea sunt folosite adrese de e-mail sau domenii care nu aparțin instituției. Totodată, sunt frecvente solicitările de acțiuni urgente, precum accesarea unui link sau descărcarea unui fișier, iar linkurile pot redirecționa către pagini suspecte care imită site-uri oficiale.