Ce diferenţe sunt între ţuică, pălincă şi horincă. Detalii pe care mulți nu le știu

Ce diferenţe sunt între ţuică, pălincă şi horincă. Detalii pe care mulți nu le știu

Ce diferenţe sunt între ţuică, pălincă şi horincă. La români, țuica, pălinca și horinca dau startul petrecerilor, cu precădere de în zilele de sărbătoare. Aceste licori, apreciate în fiecare regiune a țării, sunt nelipsite de pe mesele românești, fiecare gospodărie având propria metodă de fabricație. În ceea ce privește terminologia, denumirile acestor băuturi tari par să le dea bătăi de cap multora, diferența dintre ele fiind neclară, ca diferența dintre zarzăre, caise și corcodușe.

Ce diferenţe sunt între ţuică, pălincă şi horincă. 
Țuică, pălincă și horincă – băuturi brand național pe care turiștii le caută indiferent de zona țării în care au ajuns, iar românii le au pe fiecare masa îmbrăcată în straie de sărbătoare. De altfel, un adevărat iubitor de țuică, pălincă sau horincă ar spune că o masă specială nu poate fi completă fără una dintre aceste tării.

Cei pasionați de „cultura băuturilor“ știu de ce este greșit să spui țuică de prune („E ca și cum ai spune țuică de prune de prune“), precum și de ce toată „tuica“ e „pălincă“, dar nu toată „pălinca“ e „țuică“. Mulți însă nu cunosc diferența dintre cele două, iar dacă mai adăugăm și alți termeni precum rachiu sau horincă, lucrurile se complică și mai mult.

Nu doar licorile par să fie însă de interes, ci și arta producerii lor. După cum aminteam și mai sus, rețetele de fabricare a acestor băuturi tari diferă de la o regiune la alta, fapt care, de altfel, asigură unicitatea produsului final. În popor se spune că de la pălincă – pălești, de la horincă – horești, dar oare ce se întâmplă de la țuică? Haideți să descoperim împreună ce diferențe sunt între țuică, pălincă și horincă.

Ceea ce mulți obișnuiesc să numească, generic, țuică sau pălincă este și nu prea… țuică sau pălincă. Dar să începem cu începutul, și anume țuica. Țuica este o băutură alcoolică tradițională româneasă, ce se prepară exclusiv din prune și este distilată o singură dată. Țuica are o concentrație de alcool cuprinsă între 24-65%.

Ce este tuica
Merită precizat că țuica este materia primă pentru fabricarea coniacului tradițional din diferite fructe. Țuica a fost atestată documentar în anul 1386, la Bistrița, într-un act oficial maghiar, sub denumirea de „cujka“. Termenul generic de „țuică“ face referire la băuturile alcoolice realizate din prune, de la începutul lunii octombrie și până la finele lui decembrie. Pentru a nu lăsa treburi neterminate înainte de pășirea în noul an, procesul de fabricare a țuicii trebuie încheiat până de Crăciun.

Ce este pălinca
La rândul ei, pălinca este o băutură tradițională din fructe, dar care-și are originea în Ungaria. Această licoare poate fi preparată fie din prune, fie din caise, pere, mere sau cireșe. Pentru a putea fi utilizate în prepararea pălincii, fructele trebuie să fie coapte și dulci, fapt pentru care cele mai des folosite sunt caisele și perele. Se mai utilizează însă și dudele, vișinele sau prunele.

În Satu Mare, regiunea din România cu cea mai veche tradiție în prepararea pălincii, această băutură mai este cunoscută și sub denumirea de „țuica diplomaților“, grație gustului ei fin și a procesului elaborat de preparare. De precizat că pălinca este o băutură obținută prin dublă distilare. Pălinca are o concentrație între 50-65% alcool.

Ce este horinca
Horinca este o băutură tradițională ucraineană, obținută, în general, din cereale sau, mai rar, din cartofi, miere ori trestie de zahăr. În limba ucraineană, termenul „horilka“ este uzitat în sens larg pentru a face referire la vodcă sau alte băuturi spirtoase tari (cuvântul de bază se traduce ca „a arde“). Concentrația de alcool a băuturii tradiționale este de 40%.

Lucrurile stau puțin diferit la noi în țară, în special în Maramureș și Ardeal, unde termenul de „horincă“ se referă, de fapt, la pălincă – băutura tradițională cu care gazdele își întâmpină oaspeții. În ceea ce privește modul de preparare, fiecare familie de moroșeni se mândrește cu propria rețetă, moștenită de la o generație la alta, fiecare gospodar spunând că tehnica lui de fabricare este cea mai bună. Și cine suntem noi să îi contrazicem?!

Ce spune dicționarul despre țuică, pălincă și horincă

Ce spune dexonline despre țuică:
ȚUÍCĂ, (2) țuici, s. f. 1. Băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea prunelor sau altor fructe. Cazan de țuică = alambic. ◊ Expr. (Pop.) Cu țuica-n nas = afumat, amețit, beat. 2. Sort sau cantitate de țuică care încape într-un pahar. – Cf. sb. cujka.

Definiția este corectă și incorectă în același timp, iar asta pentru că, de facto, țuica ar trebui să fie făcută numai și numai din prune. Odată cu trecerea timpului, termenul a căpătat un sens mai larg. 

Corect ar fi cam așa:
țuică – băutură făcută din prune;
rachiu – băutură făcută și din alte fructe.

Ce spune dexonline despre pălincă:
Pălíncă, pălinci, (palincă), s.f. – (reg.) Băutură spirtoasă, distilată, din fructe; horincă: „Pălincuță, be-te-aș bine, / Nu te-aș be cu sie cine“ (Bilțiu, 2006: 99). Termenul nu e specific în Maramureșul istoric (doar în Săpânța și Rona). E mai frecvent în Chioar și Codru (ALRRM, 1971: 461). – Din magh. pálinka „rachiu“ (DEX, MDA)

Ce nu menționează însă definiția este faptul că pălinca este mult mai tare decât țuica. În timp ce țuica se învârte, de regulă, în jurul a 30 de grade, pălinca are în jur de 50. De altfel, pălinca se obține prin dublă distilare.

Ce spune dexonline despre horincă:
Horíncă, (horilcă), s.f. – Băutură alcoolică din fructe sau cereale, distilată de două ori. Termenul horincă e atestat îndeosebi în satele de pe valea Marei. În zona Săcel-Vișeu-Moisei-Borșa: horilcă. În Săpânța – pălincă. În paralel, circulă și sin. țuică, cu mențiunea că „e termen mai nou“. După prima distilare, se numește șpirt, horincă puturoasă, arcoziță. După a doua distilare, se numește horincă. Termenul horincă e neatestat (până în perioada interbelică) în alte regiuni ale țării: în Crișana, Sătmar și Oaș – pălincă; în Trans. – vin ars; în Banat, Muntenia și Moldova – rachiu; în Muntenia – țuică. „Bată-te, focu, horilcă, / Tu faci omul de nimnică“ (Ștețco, 1990: 340; Borșa).

Stirea anterioara

Teatrul pentru Copii şi Tineret „Vasilache”: Ursul păcălit de vulpe

Stirea Urmatoare

Educație modernă cu fonduri europene la două școli din Botoșani și Bălți - FOTO

Va rugam sa folositi un limbaj decent; mesajele postate vor fi validate de un Moderator inainte de a fi publicate pe site.

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.

Site-ul www.ziarebotosani.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.