Cine a fost Sfântul Andrei? Tradiții și obiceiuri

Cine a fost Sfântul Andrei? Tradiții și obiceiuri

Cel dintâi chemat dintre apostolii lui Iisus, Sfântul Andrei este ocrotitorul României și propovăduitorul Evangheliei pe meleagurile noastre. Pe data de 30 noiembrie, îl sărbătorim în toată lumea creștină pe Sfântul Andrei, pescarul de oameni.

Sfântul Andrei a fost ucenicul lui Ioan Botezătorul, cel care i-a deschis ochii și inima către Iisus Hristos. Andrei a fost îndrumat de către Ioan să îl urmeze pe Iisus, iar înțeleptul Andrei s-a înfățișat înaintea lui Hristos nu sigur, ci împreună cu fratele său Simon Petru. 

Andrei a fost astfel întâiul apostol care l-a urmat pe Iisus, iar cel de al doilea a fost fratele său. În câteva pasaje din Biblie se precizează că cei doi frați erau pescari și veneau din localitatea Betsaida, din Galileea, din nordul Israelului. Sfântul Andrei, apostolul românilor Se cunosc puține lucruri despre viața apostolului Andrei alături de Iisus Hristos. Dar, după sacrificiul Mântuitorului, după ce Iisus a fost răstignit și s-a înălțat la ceruri, cei 12 apostoli ai Săi au luat hotărârea să se răspândească prin lume și să predice cuvântul Domnului la popoarele din toată Europa și Asia de azi. Astfel, la Sinodul Apostolic care a avut loc în jurul anilor 49-50 d.Hr. la Ierusalim, apostolii au decis unde va merge fiecare, iar apostolului Andrei i-a revenit Scytia (Dobrogea). Mai întâi, Andrei l-a însoțit pe fratele său (Apostolul Petru) prin Asia Mică, apoi a trecut în peninsula Balcanică prin teritoriul Turciei de azi, ajungând în Scytia, unde s-a oprit un timp. Apoi a continuat misiunea de propovăduire a evangheliei, ajungând până în sudul Rusiei de astăzi. Apostolul Andrei este cel care a adus cuvântul Domnului printre locuitorii de la nord și de la sud de Dunăre, el fiind principalul propovăduitor al creștinismului pe meleagurile noastre. Din anul 1995, sărbătoarea Sf. Andrei a fost trecută în calendarul ortodox cu cruce roșie, iar din 1997 el a fost numit ”Ocrotitorul României”.

Sfântul Andrei, apostolul lupilor. Credințele magice ale românilor Apostolul Andrei s-a bucurat de o mare încredere și dragoste din partea strămoșilor noștri în rândul cărora a propovăduit creștinismul, probabil, în anii 30 – 50 după Hristos. Treptat, figura lui patriarhală a înlocuit o divinitate geto-dacică înzestrată cu puteri magice, un zeu adesea personificat în lup. Acestuia dacii i se închinau la începutul iernii, când nopțile erau lungi și zilele tot mai scurte, iar anul se apropia de sfârșit. Legenda spune că, de cum a trecut Dunărea, Apostolul Andrei a rătăcit prin munți, negăsind calea către vreo așezare de om. El a fost urmărit de o haită de lupi care nu l-a atacat, în schimb, l-a purtat către peștera din Dobrogea unde știm deja că Sfântul Andrei s-a adăpostit o vreme. Povestea mai spune că haita de lupi era condusă de Marele Lup Alb, divinitate dacă sau poate chiar de origine tracă, temută și venerată în vremurile precreștine. Din aceste credințe magice de odinioară s-au păstrat multe superstiții și ritualuri stranii. Oamenii credeau că Marele Lup poruncea tuturor animalelor în noaptea dintre 29 și 30 noiembrie, iar lupii vorbeau cu oamenii.

De Sf. Andrei ies strigoii Era o noapte magică, în care se destrăma granița dintre lumea de dedesubt și lumea de pe pământ, iar strigoii, vârcolacii sau priculicii veneau pe la casele oamenilor să le fure sufletul, să le fure mințile, ba chiar să le omoare animalele din bătătură. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale morţilor, care nu ajung în lumea de „dincolo” după înmormântare, sau refuză să se mai întoarcă „acolo” după ce îşi vizitează rudele, la marile sărbători calendaristice. Strigoii devin foarte periculoşi pentru cei vii: iau viaţa rudelor apropiate, aduc boli, grindină şi alte suferinţe. După relele provocate şi locul unde activează, ei pot fi de apă şi de uscat, de vite şi de stupi, de ploi şi de foc. Ei călătoresc pe Pământ şi pe ape, strigând şi miorlăind, călare pe meliță, pe coadă de mătură, pe butoi sau în butoi. În noaptea de Sântandrei sau de Sfântul Andrei, ritualurile magice aveau puteri sporite și acum își căutau vrăjitoarele ierburi de leac și ciuperci otrăvite, acum se făceau vrăji de dragoste și vrăji de înrobire, dar tot acum se desfăceau blesteme grele de pe capul celor năpăstuiți. 

Obiceiuri și ritualuri magice în noaptea de Sântandrei usturoiul, nelipsit din obiceiurile și superstițiile de Sf Andrei Pe măsură ce noaptea aceasta magică, mai degrabă temută în timpuri vechi, decât așteptată, este asimilată tot mai mult cu figura și învățăturile Apostolului Andrei, apar tot mai multe obiceiuri în care se împletesc superstițiile vechi și ritualurile creștine. Dacă femeile bătrâne își apărau casele și vitele cu usturoi și cu apă sfințită de la biserică de strigoi și vârcolaci, fetele tinere foloseau busuiocul sfințit și lumânările pentru a-și găsi ursitul. Și azi fetele pun busuioc sub pernă în noaptea de Sfântul Andrei pentru a-și visa ursitul. Sau se privesc goale în oglindă, pe întuneric, aprinzând doar două lumânări în spatele lor pentru a le arăta care va fi viitorul și care va fi alesul. Toți cei care sunt superstițioși în această noapte trebuie să poarte o cruciuliță la gât sau la mână. Crucea este considerată simbolul sfânt care te apără de spiritele rele și de ademenirile Necuratului în noaptea în care oricine ar putea fi atins de blesteme și vrăji. 

În ajun de Sfântul Andrei și în ziua de 30 noiembrie este interzis să se lucreze în casă. Nu este bine să mături, să dai gunoiul afară, să dai ceva cu împrumut și nici măcar să dai de pomană. Este ziua în care lupii își împart prada și dacă dai ceva din casă, ajunge și la duhurile rele care bântuie la poartă. Casa trebuie ocrotită cu funii de usturoi care se pun la ferestre, la uși, la grajd, ba chiar și la clanțe sau la coarnele vitelor. La țară, se astupă hornul sobei, fereastra și pragul ușilor pentru a îndepărta strigoii. Se consumă usturoi, se unge cu el pe frunte, pe piept, pe spate, pe la încheieturile trupului. Pentru ca spiritele rele să nu se cuibărească în casă, toate oalele și strachinile trebuie întoarse cu gura în jos. Gospodinele pregăteau și o băutură fermentată din mălai care se numea covasă și care se bea neapărat îm noaptea de Sf. Andrei să fie păzită de rele toată familia. Băutura se împărțea cu vecinii, să fie vacile mănoase și bune de lapte tot anul. 

Cum se ghicea viitorul în noaptea de Sfântul Andrei 
O noapte magică precum noaptea Sf Andrei era totodată momentul cel mai potrivit pentru diferite ritualuri de magie albă. Nu doar că se foloseau busuioc și lumânări pentru vrăji de dragoste, dar se putea afla norocul omului, cum îi va merge în anul care vine, cum va fi vremea și recolta. Fetele făceau un colac mic, îl coceau și puneau în centru un cățel de usturoi, apoi îl țineau lângă sobă. Dacă încolțea usturoiul într-o săptămână, credeau că vor avea un mare noroc în anul nou. Tot fetele tinere sau copiii puneau un ram de vișin sau de măr într-o ulcică de apă și o lăsau la geam, în camera încălzită. Dacă ramura înflorea de Sfântul Vasile, porneau cu sorcova și toată familia se bucura de sănătăte, belșug și noroc tot anul. Fiecare ființă din casă punea, la geam, grâu la încolțit în dimineața de Sfântul Andrei. Grâul se punea într-o strachină de lut cu apă și se ținea la căldură, să încolțească repede și bogat. Cine avea grâu mare și verde în noaptea de Anul Nou se considera norocos și se bucura de prosperitate și sănătate.
 

Stirea anterioara

Top 10 cei mai bogați români în anul 2021. Lista cu cele mai puternice companii locale

Stirea Urmatoare

Pompierii au intervenit de urgență după ce o autoutilitară a rupt o conductă de gaz din Dorohoi - FOTO

Va rugam sa folositi un limbaj decent; mesajele postate vor fi validate de un Moderator inainte de a fi publicate pe site.

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.

Site-ul www.ziarebotosani.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.