Soarele şi vitamina D

Soarele şi vitamina D

Mai multe studii au demonstrat că expunerea la soare fără protecţie este benefică pentru că permite fixarea vitaminei D în organism, ceea ce ar reduce riscul apariţiei anumitor tipuri de cancer. Medicii dermatologi avertizează însă că organismul uman are nevoie doar de o expunere limitată la soare pentru a sintetiza aceasta vitamină.

Expunerea îndelungată la soare fără protecţie solară poate avea consecinţe negative asupra pielii atât pe termen scurt (arsuri, alergii solare, insolaţii), cât şi pe termen lung (îmbătrânirea pielii şi cancer).

„Doar 10 - 15 minute de 3 ori pe săptămână, în afara orelor periculoase este suficient pentru ca vitamina D să fie sintetizată în organism sub efectul razelor solare UV. În plus, nu este necesară expunerea în totalitate a corpului. Dacă totuşi vreţi să vă expuneţi total, trebuie să folosiţi protecţie solară. Produsele de protecţie solară nu împiedică sinteza de vitamina D în organism", spune Monica Dărmănescu, medic specialist dermatolog.

Cantitatea de radiaţii UV care ajunge la nivelul pielii variază în funcţie de mediul înconjurător. Nisipul, apa, iarba reflectă în mod diferit radiaţiile. Radiaţiile de tip UVB ating partea de la suprafaţa pielii şi pot provoca arsuri solare şi insolaţii, în timp ce radiaţiile UVA pătrund mai adânc şi determină alergii solare şi îmbătrânirea pielii. UVA-urile şi UVB-urile pot induce degradări ale ADN-ului celular şi pe termen lung cancere cutanate.

Un produs de foto-protecţie eficient trebuie să protejeze împotriva razelor UVB, dar şi împotriva razelor UVA. „Majoritatea produselor protejează împotriva razelor UVB, dar din păcate nu toate oferă o protecţie eficientă împotriva UVA-urilor", explică dermatologul Monica Dărmănescu.

UVB-urile sunt mai puternice între orele 10 si 16, în timp ce UVA-urile sunt constante  de la răsăritul la apusul soarelui. În plus, aceste radiaţii sunt prezente pe parcusului întregului an, chiar şi iarna.

Efectele nocive ale soarelui

În fiecare an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii raportează trei milioane de cazuri de cancer cutanat. Melanomul reprezintă cea mai agresivă formă de cancer de piele şi este asociat cu un grad relativ ridicat de mortalitate. În plus, incidenţa acestei boli are o rată de creştere mai mare decât a oricărui alt tip de cancer, cu excepţia cancerului pulmonar la femei.

„Nu există melanoame benigne, toate fiind tumori maligne. De aceea, detectarea promptă, diagnosticul şi intervenţia terapeutică sunt critice pentru pacienţii cu melanom", avertizează doctorul Dana Stănculeanu, directorul Institutului Oncologic Bucureşti.

Melanomul poate fi cauzat de o asociere de factori, inclusiv factori de mediu şi genetici. Această boală apare preponderent la populaţiile de pacienţi albi, incidenţa sa rămânând foarte scazută în rândul populaţiilor de origine africană sau asiatică, care au o pigmentare a pielii mai pronunţată. La populaţia albă, melanoamele se dezvoltă în zone ale corpului mai frecvent expuse la radiaţiile ultraviolete, de exemplu cap, gât, ochi, explică Stănculeanu.

Arsurile solare repetate apărute în timpul copilăriei sunt un factor de risc în apariţia cancerului de piele, de aceea fotoprotecţia la copii este crucială. Un studiu desfăşurat de laboratoarele Roche Posay, în Australia, timp de 15 ani a demonstrat efectul protector al produselor solare în apariţia melanomului: o reducere de 73%.

Riscul de a dezvolta un melanom a fost corelat în mod direct cu numărul total de aluniţe pe care o persoană le are pe corp. Riscul este de aproximativ 1,5 ori mai mare la persoanele cu 11-25 aluniţe (comparativ cu persoanele cu mai puţin de 10) şi se dublează la fiecare creştere cu 25 a numărului de aluniţe. De aceea, persoanele care au aluniţe atipice sau leziuni care şi-au modificat aspectul sau dimensiunile în timp, după expunerea la soare, trebuie să se prezinte la medicul dermatolog.

Cea mai eficientă metodă de diagnosticare este dermatoscopia care ajută la diferenţierea leziunilor pigmentare benigne de cele maligne şi creşte acurateţea diagnosticului. Iar „detectarea precoce a melanomului malign rămâne factorul cheie în scăderea mortalităţii prin această boală", conchide doctorul Dana Stănculeanu.

Stirea anterioara

Mesteci gumă zilnic? Iată ce poţi păţi

Stirea Urmatoare

CNSC a respins contestația depusă la licitația pentru lotul 2 din Drumul Strategic

Va rugam sa folositi un limbaj decent; mesajele postate vor fi validate de un Moderator inainte de a fi publicate pe site.

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.

Site-ul www.ziarebotosani.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.