Sărbătorit pe 7 ianuarie, Sfântul Ioan Botezătorul marchează încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă și una dintre cele mai mari onomastici din România. Considerat Înaintemergătorul Domnului și protector al copiilor și al apei, Sfântul Ion este cinstit prin tradiții vechi, obiceiuri de purificare și numeroase superstiții, menite să aducă sănătate, belșug și noroc pentru întregul an.

Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoarea care încheie oficial ciclul sărbătorilor de iarnă
Sfântul Ioan Botezătorul, cunoscut în tradiția populară drept Sfântul Ion sau Sântion, este una dintre cele mai importante figuri ale calendarului ortodox, fiind prăznuit anual pe 7 ianuarie.

Această zi marchează Soborul Sfântului Ioan Botezătorul și reprezintă finalul simbolic al sărbătorilor de iarnă, începute la 6 decembrie, odată cu Sfântul Nicolae.

În spiritualitatea românească, Sfântul Ioan este perceput ca Înaintemergătorul Domnului, protector al pruncilor și al apei, iar sărbătoarea sa este însoțită de un bogat ansamblu de tradiții, obiceiuri și superstiții care promit sănătate, belșug și protecție pentru tot anul.

Cine este Sfântul Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului
Sfântul Ioan Botezătorul, fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, ocupă un loc central în creștinism. Nașterea sa a fost vestită de îngerul Gavriil, iar viața lui a fost una ascetică, trăită în asprimea deșertului.

Tradiția spune că se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică și purta o haină din păr de cămilă, semn al renunțării la cele lumești. Misiunea sa a fost aceea de a pregăti poporul pentru venirea lui Iisus Hristos, chemând oamenii la pocăință și botezându-i în apele Iordanului, vestind apropierea Împărăției Cerurilor.

Este numit Înaintemergătorul Domnului pentru că a anunțat sosirea Mântuitorului și pentru că L-a botezat pe Iisus, moment fundamental pentru creștinism. Curajul său de a mustra păcatele oamenilor, inclusiv pe regele Irod, pentru traiul nelegiuit alături de Irodiada, soția fratelui său, i-a adus martiriul.

Sfântul Ioan a fost decapitat la cererea Irodiadei, prin intermediul fiicei acesteia, Salomeea, în timpul unui ospăț. În iconografia ortodoxă, este adesea reprezentat cu aripi, simbol al rolului său de mesager divin, fiind considerat unul dintre cei mai mari sfinți ai creștinătății, după Fecioara Maria.

Semnificația zilei de 7 ianuarie în Calendarul ortodox
Ziua de 7 ianuarie este marcată cu cruce roșie în Calendarul ortodox și vine imediat după Bobotează, sărbătoarea Botezului Domnului. Este momentul care închide ciclul sărbătorilor de iarnă și care amintește de revelarea Sfintei Treimi la Iordan.

În credința populară, Sfântul Ion este protectorul vieții, al copiilor și al apei sfințite, iar rugăciunile adresate lui sunt considerate aducătoare de sănătate și ocrotire pentru întreaga familie.

Totodată, sărbătoarea are și o puternică semnificație simbolică legată de natură. Se spune că, de Sfântul Ion, „se botează gerul”, expresie care sugerează că frigul începe să se îmblânzească, iar iarna face treptat loc primăverii.

Ziua este asociată cu bucuria colectivă, cu petreceri, vizite și urări, existând credința că starea de spirit din această zi influențează întregul an: cine este vesel va avea un an bun, iar cine este trist riscă să atragă necazuri.

Tradiții populare și obiceiuri păstrate în diferite regiuni ale României
Tradițiile de Sfântul Ioan diferă de la o zonă la alta, dar au în comun ideea de purificare, comunitate și veselie. Un obicei cunoscut este Iordănitul femeilor, ritual în care femeile se adună la o gazdă, aduc mâncare și băutură și petrec până dimineața, cu dans și cântec, reafirmând legăturile de solidaritate.

În Bucovina și Transilvania se practică Udatul Ionilor. La porțile celor care poartă numele Ion sau derivatele sale se pune un brad împodobit, iar sărbătoriții organizează petreceri cu lăutari.

În unele sate, Ionii sunt purtați în alai și stropiți simbolic cu apă, de obicei la râu, într-un gest care amintește de botez. În dimineața zilei de 7 ianuarie, oamenii se stropesc cu agheasmă mare rămasă de la Bobotează, crezând că îi va feri de boli și necazuri.

De asemenea, se oferă daruri celor care poartă numele sfântului, pentru a atrage belșugul în casă. La sate, se aprind focuri sau candele, menite să alunge spiritele rele și să aducă lumină și protecție gospodăriei.

Superstiții, interdicții și marea onomastică de Sfântul Ion
Ziua de Sfântul Ioan este însoțită și de numeroase superstiții. Una dintre cele mai răspândite interdicții este consumul de vin roșu, care amintește de sângele vărsat la martiriul sfântului.

Nu se folosesc cuțite, iar alimentele se rup cu mâna, pentru a evita simbolic vărsarea de sânge. De asemenea, nu se spală rufe, nu se face curățenie mare și nu se coase, pentru a nu tulbura liniștea celor plecați dintre cei vii.

Fetele tinere se spală pe față cu apă de la fântână, pentru frumusețe și sănătate, iar stropirea cu agheasmă este considerată obligatorie pentru protecție împotriva bolilor. Ziua este ținută și pentru a feri casa de incendii și animalele de primejdii.

Cui trebuie să spunem „La Mulți Ani” astăzi?
Sfântul Ion este și una dintre cele mai mari onomastici din România. Peste 1,9 milioane de români își sărbătoresc numele pe 7 ianuarie.

Nume masculine: Ionel, Ionuț, Ionică, Ioniță, Ivan, Jan, Jean, Nelu, Nică, Onuț.
Nume feminine: Ionela, Ionelia, Ionica, Ionuța, Jana, Jeana, Oana, Onuța, Nela.

De asemenea, sunt considerate derivate ale numelui Ion și nume precum: Janina, Janos, Giovanni, Gianni, Johanna, Juan, Juana, Johan, Ivana, Gianina, Yanni sau Yannos, preluate din alte limbi, dar folosite și în România.