Sărbătoarea Sfântului Andrei, celebrată anual pe 30 noiembrie și considerată una dintre cele mai importante zile din calendarul creștin-ortodox, dar și din cel popular românesc, aduce cu sine un amestec de tradiții, superstiții și ritualuri care au traversat secolele. De la protecția gospodăriilor împotriva strigoilor și a lupilor, până la obiceiurile destinate fetelor care își caută ursitul, ziua Sfântului Andrei rămâne un reper profund înrădăcinat în spiritualitatea poporului român.

Ziua Sfântului Andrei – o sărbătoare care păstrează credințe ancestrale în România
Ziua de 30 noiembrie, cunoscută drept sărbătoarea Sfântului Andrei, Apostolul care a creștinat poporul român și este considerat ocrotitorul României, este una dintre cele mai bogate în tradiții și superstiții populare.

Obiceiurile păstrate până astăzi reflectă un strat arhaic extrem de vechi, în care sacrul, magia albă și protecția comunității se împletesc într-un mod unic.

De-a lungul generațiilor, românii au transmis credințe care dau acestei zile o aură aparte: se spune că noaptea este magică, încărcată de forțe nevăzute, iar oamenii trebuie să respecte ritualuri pentru ca spiritele rele să nu le atingă gospodăria, animalele sau familia.

Ziua Lupului – legătura dintre Sfântul Andrei și tradițiile dacice
Una dintre cele mai puternice tradiții legate de această sărbătoare este denumirea populară de Ziua Lupului. Moștenită, potrivit etnologilor, din mitologia dacică, credința spune că în această zi lupul capătă o agilitate supranaturală și poate vedea chiar și „înapoi”, întorcându-și gâtul țeapăn.

În popor se crede că „își vede lupul coada”, semn al puterii deosebite a animalului în această zi.

De aceea, ziua Sfântului Andrei este una în care gospodarii trebuie să fie extrem de atenți. Multe dintre interdicțiile zilei sunt legate de protecția vitelor și a casei împotriva lupilor. Tradiția spune că nu se face niciun fel de muncă: nu se mătură, nu se spală, nu se curăță grajdurile, nu se dă gunoiul afară, nu se face pomană și nu se împrumută nimic din gospodărie.

Explicația populară este simplă: dacă gospodinele și stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia de animale. Ziua este considerată atât de încărcată energetic, încât nici oamenii nu ar trebui să plece la drum lung, pentru că „pornește lupăria”, iar primejdia pândește de peste tot.

Astfel, în credințele românilor, lupul nu este doar un animal, ci un simbol al puterii, un mediator între lumea vizibilă și cea invizibilă, iar ziua Sfântului Andrei funcționează ca un prag spiritual între toamnă și iarnă.

Usturoiul – cel mai puternic scut împotriva spiritelor rele
Usturoiul este nelipsit din ritualurile de pe 29 spre 30 noiembrie. Considerat de popor un element sacru, acesta este folosit pentru protecție împotriva spiritelor malefice, în special împotriva strigoilor, despre care se crede că bântuie în noaptea Sfântului Andrei.

Oamenii ung tocurile ușilor, ferestrele și porțile cu usturoi, iar în unele regiuni se lasă căni cu apă acoperite, pentru ca strigoii să nu le atingă. În dimineața sărbătorii, usturoiul folosit ca protecție este dus la biserică și sfințit, apoi păstrat tot anul ca leac și obiect de protecție la icoane.

Fetele împart usturoi și își caută ursitul în vis
Pentru tinerele necăsătorite, noaptea Sfântului Andrei este considerată una magică. În mai multe zone din țară, fetele și băieții se adună într-o casă cu usturoi, smirnă, tămâie și lumânări aprinse de la Paște.

Fetele împart între ele usturoiul, pe care îl duc apoi la biserică pentru sfințire. Acesta este păstrat apoi la icoane, fiind considerat aducător de dragoste și protecție.

Un alt ritual celebru este turta din aluat sărat, folosită pentru aflarea ursitului. În Maramureș, fetele coc turta pe jar, iar jumătate din ea o mănâncă înainte de culcare. Restul este pus sub pernă. Dacă pe parcursul nopții în vis apare un tânăr care îi aduce fetei apă, acesta este considerat viitorul ei soț.

Magia acestei nopți se leagă de credința populară că „cerul se deschide”, iar viitorul poate fi văzut cu ochii minții.

Grâul pus la încolțit – un ritual pentru prosperitate
Un alt obicei foarte răspândit de ziua Sfântului Andrei, pe 30 noiembrie, este punerea grâului la încolțit. Fiecare membru al familiei își pune propriul pumn de grâu într-un vas cu pământ. Se spune că modul în care va crește grâul până la Anul Nou sau până la Bobotează arată cât de norocos va fi anul ce vine.

Dacă grâul răsare des și verde, anul va aduce sănătate, spor și belșug. Dacă firele sunt rare sau firave, tradiția spune că persoana va avea un an mai dificil.

Strigoii și protecția gospodăriei – ce fac românii în noaptea Sfântului Andrei
Mitologia românească spune că strigoii ies în noaptea Sfântului Andrei pentru a suge energia oamenilor și a animalelor. Această credință extrem de veche explică numeroase ritualuri de protecție:
ungerea ușilor și ferestrelor cu usturoi;
întoarcerea vaselor cu capul în jos;
păstrarea luminii aprinse în casă toată noaptea;
arderea unor fire de mătură pentru alungarea spiritelor rele.

În anumite zone, oamenii apelează și la descântarea drobului de sare, un ritual magic prin care se crede că spiritele rele sunt îndepărtate. Droburile sunt apoi îngropate sub grajduri și scoase abia pe 23 aprilie, de Sfântul Gheorghe, fiind folosite pentru protecția animalelor.

Obiceiurile culinare de Sfântul Andrei în România: turtuca, covasa și coliva
Nicio sărbătoare nu este completă în cultura românească fără bucate tradiționale. De Sfântul Andrei, două preparate sunt nelipsite:

Turtuca de Andrei
Este o turtă simplă, făcută din făină, apă, sare și drojdie, coaptă pe plită sau în cuptor. Fetele de măritat o pregătesc pentru ritualurile legate de aflarea ursitului.

Covasa
O băutură specială, dulce-acrișoară, preparată din mălai, făină, apă caldă și borș. Aceasta se împarte vecinilor, de dragul belșugului și pentru ca animalele să fie ferite de strigoi.

Coliva
În multe zone, coliva este pregătită pentru pomenirea morților, deoarece Sfântul Andrei este considerat un moment de trecere între anotimpuri, în care sufletele celor adormiți sunt comemorate.