În timp ce liberalii continuă să „joace“ pe muzica social-democrată pentru a fi la guvernare şi a nu-i periclita lui Crin Antonescu şansele de a ajunge la Cotroceni, celelalte partide plasate la dreapta eşichierului politic par a fi condamnate să colaboreze pentru a ţine piept USL. Teoretic, soluţia este simplă: candidat comun la prezidenţiale. Practic, însă, le-ar putea împiedica luptele interne şi orgoliile.

Faţă de acum câteva săptămâni, când abundau replicile tăioase între liderii PDL, Partidului Miş­carea Populară şi Forţei Civice, ultimele zile au consemnat o uşoară schimbare de atitudine şi mai multe invitaţii la colaborare, părând că formaţiunile de centru-dreapta şi-au dat seama că nu pot reuşi decât împreună. Totuşi, declaraţiile ultimelor zile conţin nişte nuanţe importante, nuanţe care relevă faptul că aproape toţi liderii acestor formaţiuni ar vrea ca ei să fie „vioara întâi“ şi nu altcineva.

Prezidenţiabilul PDL: Predoiu, Udrea, Macovei...

Democrat-liberalii, dată fiind mărimea partidului lor în comparaţie cu Forţa Civică sau cu nou-înfiinţatul Partid Miş­carea Populară, vor ca o eventuală construcţie de centru-dreapta să-i aibă în frunte, iar prezidenţiabilul pe care-l vor desemna ei să fie susţinut de celelalte formaţiuni. Potrivit preşedintelui Vasile Blaga, PDL îşi va stabili prezidenţia­bilul prin votul tuturor membrilor (adică, prin votul a peste 300.000 de persoane), alegerea urmând să fie făcută dintr-o listă cu cinci nume. Aceasta pentru a spulbera, evident, acuzele că în PDL nu mai există democraţie şi că actuala conducere îşi impune punctul de vedere indiferent de ce vrea baza partidului. Este ştiut însă că, de la începutul anului încoace, la şefia filialelor au fost operate suficiente schim­bări pentru ca liderii locali să fie apropiaţi centrului, iar disidenţii fie au plecat, fie au fost suspendaţi ori excluşi.

Cum ar trebui să fie candidatul PDL la preşedinţie? Să aibă un proiect de ţară, care să se bazeze pe valorile familiei politice populare, să aibă „dorinţa, voin­ţa, calităţile umane şi profesionale implementării proiectului“, după cum a arătat Blaga. Cu o descriere atât de vagă, noroc că liderul PDL a oferit un „detaliu“ suplimentar: prim-vicepreşedintele Cătălin Predoiu este „cel mai competent“ din PDL pentru a intra în cursa pentru Cotroceni. Cu alte cuvinte, Predoiu intră în alegerile interne cu un uriaş avantaj.

Cine va mai fi pe lista cu cinci nume? Nu se ştie cu certitudine decât că nu va fi Vasile Blaga. În rest, suntem încă în faza specu­laţiilor şi a tatonărilor. Potrivit unor democrat-liberali, dar şi a liderilor USL, în cursa preziden­ţială s-ar dori să fie „aruncată“ şi Elena Udrea, fapt care şi-ar putea găsi confirmarea în turul de forţă pe care-l întreprinde ex-ministrul Dezvoltării prin diferite părţi ale ţării, atât pentru a lua pulsul filialelor, cât şi pentru a vedea reacţia oamenilor (ştiut fiind că Elena Udrea a fost poate cel mai criticat ministru al Guvernului Boc).

Alte nume vehiculate ca fiind posibil sa apară pe lista scurtă de prezidenţiabili ai PDL sunt cele ale foştilor primari Adriean Videanu şi Liviu Negoiţă. Nu în ultimul rând, merită amintit că preşedintele Traian Băsescu spunea că, dintre democrat-liberali, s-ar califica pentru cursa din 2014 ex-premierul Emil Boc şi europarlamentarul Monica Macovei, în timp ce Elena Udrea ar fi „prea tânără“ şi ar trebui „să se mai rodeze în Executiv, în Parlament sau ca opozant convingător“.

În replică la declaraţiile lui Vasile Blaga privind preziden­ţia­bilul dreptei, liderul Forţei Civice, ex-premierul Mihai Răzvan Ungureanu, a arătat că este de apreciat disponibilitatea PDL de colaborare, dar a repetat ideea că el consideră că are „datoria civică“ să-l contracandideze pe Crin Antonescu. „În condiţiile în care candidează domnul Antonescu, devine o datorie civică pentru 19 milioane de cetăţeni să-l contracandideze“, a declarat Ungureanu.

Cu PNL, fără PNL, înainte sau după europarlamentare

Potrivit liderului Vasile Blaga, PDL nu ia în considerare o colaborare cu PNL în perspectiva alegerilor pentru cea mai înaltă funcţie în stat, în condiţiile în care liberalii sunt în alianţă cu PSD, iar Crin Antonescu este prezidenţiabilul USL. Cât despre Forţa Civică, Partidul Mişcarea Populară şi alte formaţiuni de centru-dreapta, Blaga crede că se poate găsi o formulă de colaborare, dar după alegerile pentru Parlamentul European din primăvara anului 2014.

Liderii celorlalte formaţiuni de centru-dreapta văd însă situaţia altfel. Concret, Mihai Răzvan Ungureanu şi-ar dori ca parteneriatul să funcţioneze încă dinainte de europarlamentare, scrutin la care dreapta să aibă listă comună de candidaţi. „Primul pas tactic listă comună la europarlamentare, al doilea pas tactic candidat comun unic la prezidenţiale, iar pasul strategic o federare a partidelor de centru-dreapta în orizontul lui 2016, să poată participa împreună la locale şi generale“, a arătat Ungureanu, precizând că vorbeşte în acest moment despre o alianţă electorală, nu despre una politică ori despre fuziunea formaţiunilor.

De ce este în avantajul Forţei Civice sau Partidului Mişcarea Populară ca o colaborare a formaţiunilor de dreapta să funcţioneze înainte de europarlamentare? Simplu, pentru că au nevoie de maşina de partid a PDL, iar voturile nu se adună doar cu discursuri frumoase, despre principii şi intenţii bune.