Un tânăr de 28 de ani din satul Ghilea a contractat o echipă de arhitecţi francezi şi români şi, în doi ani, a construit o casă eco din lemn, lut şi baloţi de paie, iar pe acoperiş a plantat trifoi.

În satul Ghilea, comuna Şendriceni, la câțiva kilometri de Dorohoi, este probabil ultimul loc unde s-ar aştepta cineva să găsească un exemplu de arhitectură ecologică realizat cu materiale alternative, pus în practică de un arhitect francez pentru un localnic. Cu toate acestea pe o costişă, chiar la intrarea în sat se află o casă mare, cu o formă neregulată, cu ferestre uriaşe, cu o prispă încă neterminată, cu pereţi de lut, dar mai ales, cu pământ pe acoperişul plat.

Casa, deţinută de un localnic din Ghilea, este o pată de culoare în peisajul dominat de locuinţe înghesuite din chirpici sau cu etaj, standard, din BCA sau din cărămidă. „Să vedeţi cum o să arate după ce face peisagistul toată treaba şi amenajează tot ce înseamnă spaţii verzi!“, spune mândru Bogdan (28 de ani), proprietarul casei, care locuieşte aici din toamna anului trecut. Ridicarea efectivă a locuinţei s-a întins pe durata a doi ani. Localnicii nu se mai miră. De când văd construcţia în satul lor, o denumesc simplu: casa de paie.

Într-adevăr, casa lui Bogdan este din paie. Baloţi compactaţi de paie, tencuiţi cu lut şi aşezaţi pe o structură de lemn. De altfel, paiele compactate au devenit şi în România, ca peste tot în Europa, o soluţie de material alternativ de construcţie foarte apreciat de arhitecţi. „Toţi arhitecţii din Bucureşti sau din străinătate cărora le-am cerut sfatul mi-au spus că, dacă vreau eficienţă energetică şi o casă ecologică bună pentru sănătate, dar nu foarte scumpă, să optez pentru baloţii de paie“, explică Bogdan.

După ce se trage linia şi se face o socoteală, multitudinea de specialişti, dar şi materialele folosite pentru construirea casei lui Bogdan par foarte scumpe. Proprietarul spune că a ieşit, totuşi, ieftin. El precizează că materialele, cel puţin, sunt pomană curată. „Lemnul, pentru 130 de metri pătraţi – cât este suprafaţa locuinţei – m-a costat 5.000 de euro, paiele au fost foarte ieftine, de asemenea, luate de lângă Dorohoi. Lutul l-am luat chiar de pe teren. Cărămizile din chirpici pentru interior, tot din această zonă. Cel mai mult a costat manopera, membrana de pe acoperiş şi tot felul de instalaţii“, spune Bogdan. Iar preţul final al casei este de 60.000 de euro. În toţi aceşti bani, sunt incluse materialele, manopera, instalaţiile sanitare, cele electrice şi de încălzire, lemnăria, uşile, parchetul şi geamurile. Aproape totul, în afară de mobilă. Arhitecţii spun că există variante de case ecologice mai mici şi mai ieftine. Una dintre casele Prispa, de exemplu, a fost vândută în judeţul Bacău cu 45.000 de euro.

Idee pornită de la casa bunicilor Bogdan a ajuns să-şi dorească o casă ecologică din paie după experienţa pe care a avut-o cu locuinţe din întreaga Europă. „Am locuit şi în Londra, într-un bloc cu arhitectură modernă, făcut cu materiale moderne. Simţeam că mă sufoc. În Spania, am locuit într-o casă din cărămidă. Nici aerul nu era cum trebuie şi nici felul cum se încălzea sau se răcorea casa. Când mă întorceam la bunicii de la ţară, mă simţeam cu totul nou în casa de chirpici. Atunci, am decis că vreau o casă ca pe vremea bunicilor: din materiale ecologice. Nu aş înlocui pentru nimic în lume aceste materiale – lut, paie şi lemn“, susţine Bogdan. Protecţie împotriva incendiilor Cât despre îndoielile unor arhitecţi cu privire la rezistenţa casei şi mai ales la pericolul reprezentat de foc la o casă de paie şi lemn, Bogdan spune că riscurile sunt aceleaşi pentru toate tipurile de case. „Dacă eşti atent şi faci tot ce trebuie, nu ai nicio problemă. Ţin minte o casă bătrânească a bunicilor, făcută din lut şi din lemn. Când au dărâmat-o, abia au dat-o jos cu buldoexcavatorul. Iar la foc, lutul se întăreşte“, spune Bogdan. Totodată, locuinţa lui Bogdan este dotată cu sisteme de alarmă contra incendiilor, plus un sistem inovator de protejare a instalaţiei electrice. Firele electrice au o dublă teacă metalică şi sunt trecute prin pereţi. „Protecţia o reprezintă în principal o invenţie de-a mea: firele sunt băgate printr-un tub de lut, destul de gros. Chiar dacă ar lua foc, flacăra nu s-ar putea propaga, dincolo de acel tub de lut“, spune tânărul.

În acest proiect este implicat şi Ordinul Arhitecţilor din România, dar şi arhitecţii din ţările Europei. Unul dintre aceşti arhitecţi străini, francezul Pierre Bortnowski, a venit la Ghilea, lângă Dorohoi, pentru a construi casa. „Pierre a fost cel care a coordonat şantierul de aici. El a colaborat mult cu Marius Şoflete, inginerul de structură de la Prispa. Au colaborat şi alţi specialişti: Anamaria Florescu – pe partea de electricitate, Cătălin Gauloiu – la instalaţii termice, Marian Avasiloaiei – la sanitare.Totul s-a făcut la modul profesionist, cu multă atenţie şi pe baza unor proiecte foarte bine realizate“, spune Bogdan.

De altfel, casa de lângă Dorohoi a fost prezentată anul trecut în cadrul unui eveniment numit „Arhiterra”, destinat arhitecturii ecologice, care a avut loc la Bucureşti. Proprietarul casei spune că nicio locuinţă nu ar trebui făcută fără experţi. „Este ceva mai scump dacă plăteşti specialişti, dar trebuie să te gândeşti că este vorba despre casa ta şi ai vrea să fie aşa cum ţi-o doreşti, să fie durabilă şi mai ales plăcută. Specialiştii sunt cei care pot garanta astfel de facilităţi“, spune Bogdan. Citeste mai mult: adevarul.ro

[gallery link="file" columns="2" orderby="title"]