Preşedintele ANAF, Adrian Nicuşor Nica, a explicat duminică, într-o intervenţie televizată, stadiul verificărilor legate de achiziţiile de maşini de lux şi modul în care instituţia gestionează suspiciunile privind provenienţa acestor bunuri. Oficialul a subliniat că verificările sunt în desfăşurare şi a prezentat motivele pentru care autoritatea nu a dispus, până acum, vreo confiscare.

ANAF extinde verificările în dosarele maşinilor de lux. Verifică 49 de persoane şi analizează alte 300 de cazuri
Preşedintele ANAF a precizat că instituţia se află într-o etapă amplă de control privind achiziţiile de maşini de lux, o zonă în care autoritatea fiscală încearcă să clarifice dacă bunurile corespund veniturilor declarate. El a explicat că, până la acest moment, nu a fost dispusă nicio confiscare, procedurile aflându-se în continuare în analiză.

Adrian Nicuşor Nica a detaliat că inspectorii derulează controale directe la 49 de persoane, iar alte aproximativ 300 se află în evaluări preliminare. Aceste verificări presupun analiza fluxurilor financiare, a provenienţei fondurilor şi a eventualelor discrepanţe dintre bunurile deţinute şi situaţia fiscală declarată, aspecte asupra cărora instituţia a insistat în ultimele luni.

„În această etapă suntem în control la 49 de persoane şi mai avem în procedură de analiză încă 300. Nu am confiscat, până la prezenta dată, nici o maşină”, a declarat Adrian Nicuşor Nica, la Antena 3.

În acelaşi context, preşedintele ANAF a prezentat un fenomen întâlnit în cazul unor persoane vizate de controale, făcând referire la situaţii în care proprietarii îşi înstrăinează bunurile înainte ca instituţia să emită un titlu de creanţă sau alte acte fiscale. Această practică determină dificultăţi suplimentare pentru inspectori şi presupune adaptarea procedurilor interne.

ANAF a anunţat că lucrează la un mecanism care să permită includerea în verificări şi a persoanelor implicate
Pentru a descuraja transferurile realizate doar pentru a evita măsurile legale, ANAF a anunţat că lucrează la un mecanism care să permită includerea în verificări şi a persoanelor implicate în astfel de tranzacţii. Nica a dat exemplul „cumpărăturilor care nu au substanţă”, menţionând că unele persoane devin aparent cumpărători ai unor maşini, însă nu transferă efectiv banii.

„Am gândit un mecanism şi aici, în sensul în care persoanele care vor cumpăra aceste bunuri prin cumpărături care nu au substanţă, adică nu au materialitate, nu trimit banii, vor fi şi ele vizate de control”, a spus el.

„Am constatat aici şi un fenomen de la celebrul manelist din judeţul Argeş care, odată ce a venit ANAF-ul, până să emitem noi titlul, îşi înstrăinează bunurile”.

În continuare, a prezentat intenţia instituţiei de a extinde verificările şi asupra celor care acceptă să participe la astfel de tranzacţii. Şeful ANAF a menţionat că rezultatele concrete vor fi prezentate în perioada următoare, după finalizarea procedurilor legale.

 „O să vă prezentăm, cred eu, un maxim de două săptămâni, câte maşini confiscăm. Avem persoane interesante. O să vedeţi după finalizarea acestor acţiuni rezultatele”, a declarat acesta, fără a avansa cifre sau estimări privind valorile implicate.

El a insistat asupra faptului că, înainte de orice măsură de confiscare, au loc verificări detaliate, astfel încât deciziile să fie fundamentate pe criterii fiscale clare şi pe documente care să reziste în faţa contestărilor.

Contextul personalului ANAF şi dificultăţile din teren
Întrebat despre situaţiile în care unii angajaţi s-ar teme să controleze persoane cu potenţial intimidant, Nica a recunoscut că astfel de cazuri pot apărea, mai ales în cadrul controalelor care vizează persoane cu profil social dificil. El a explicat că discuţia trebuie privită şi prin prisma nivelului salarial al inspectorilor, care lucrează într-un mediu complex, uneori tensionat.

„Aici este o problemă. Colegii noştri, după cum ştiţi, ca toţi ceilalţi, suportă deciziile luate, respectiv, salarizarea este cea care e bine cunoscută deoarece ei îşi fac declaraţii de avere”, a spus preşedintele ANAF. Tot el a precizat că un angajat care nu ocupă o funcţie de conducere are un salariu de aproximativ 7.400 – 7.600 de lei.

Explicând contextul, Nica a arătat că inspectorii se confruntă uneori cu persoane care nu au considerat niciodată obligaţia fiscală ca pe o obligaţie reală. „Nu e uşor pentru ei să facă astfel de controale. Vorbim de un profil de om din societate care nu a luat niciodată în calcul posibilitatea de a-şi plăti taxe şi, practic, inspectorii ANAF sunt primii care se întâlnesc cu el”, a punctat oficialul.

În astfel de situaţii, inspectorii pot întrerupe controlul sau pot solicita sprijinul autorităţilor, a explicat şeful instituţiei.

„Până la agresiune nu am ajuns, dar, de obicei, când se întâmplă astfel de lucruri, ei se retrag de acolo sau sună la 112 şi cer ajutorul Poliţiei”.

El a menţionat că jandarmii şi poliţiştii au intervenit ori de câte ori a fost nevoie.

Pentru a evita situaţiile tensionate în care un inspector local ajunge să controleze persoane din aceeaşi comunitate, ANAF a decis să opereze schimburi între judeţe. Procedura presupune costuri suplimentare pentru deplasări, dar conducerea consideră că aceasta este o modalitate mai sigură de a derula controalele.

„Iar de fiecare dată când am cerut ajutorul, am fost sprijiniţi de jandarmi sau de poliţie.
Dar este o acţiune delicată a lor, mai ales că mulţi trăiesc în zonele acelea, şi, pentru a preîntâmpina situaţiile în care un inspector din judeţul lui merge să controleze o persoană care nu-şi declară de mult veniturile din judeţul ăla, am decis să aducem inspectori, să încrucişăm zonele, ceea ce, evident, ne generează ceva costuri, pentru că avem costurile de deplasare pe care le suportăm din bugetul pe care îl avem”, a explicat Nica.