Proceduri concrete de reclamare a politistului care refuza sa-si decline identitatea, in oglinda cu sanctiunile drastice, propuse de politie, pentru cei care refuza sa se legitimeze sau ignora avertismentele politistilor.

Asta propun organizatiile neguvernamentale pentru a impiedica posibilele abuzuri ale fortelor de ordine.

Proiectul de lege prin care se urmareste intarirea autoritatii politistului starneste in continuare dispute aprinse. Conform legii cetăţenii sunt obligaţi să se legitimeze în faţa poliţistului, chiar dacă acesta nu şi-a declinat identitatea. Tocmai de aceea, susţin organizaţiile care militează pentru drepturile omului, este nevoie ca legea să prevadă şi proceduri concrete de acţiune pentru reclamarea poliţistului.

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice, supus dezbaterii de Ministerul Afacerilor Interne din noiembrie 2017 până acum, a fost completat şi modificat la sugestiile primite din partea mai multor organizaţii.

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a făcut o nouă serie de observaţii pe marginea a patru articole din proiectul de modificare.

Astfel, activiştii propun ca, în cazul persoanelor care împiedică forţele de ordine să-şi îndeplinească sarcinile de serviciu, formula verbală de adresare pe care o rosteşte poliţistul să fie mai simplă şi practică, de genul „Acţiunea dumneavoastră este ilegală, continuarea acesteia constituie infracţiune“. O altă propunere este introducerea unor prevederi clare despre ce se întâmplă în cazul în care poliţistul nu se prezintă atunci când legitimează pe cineva. Adică, ce drepturi are persoana legitimată să facă după această întâlnire.

Concret, APADOR-CH propune ca obiecţiunile persoanei cu privire la modul în care un poliţist îşi face cunoscută calitatea să nu fie considerat un motiv de refuz al legitimării. În acest caz, persoana care apreciază că poliţistul nu s-a prezentat în mod corespunzător sau are îndoieli asupra calităţii acestuia, să poată opta ca legitimarea să se facă la sediul celei mai apropiate secţii de poliţie. Cu aceeaşi ocazie, persoana ar putea formula plângere cu privire la modul în care poliţistul s-a prezentat/legitimat. „Plângerea verbală se va consemna într-un proces verbal întocmit la secţia de poliţie unde are loc legitimarea. Un exemplar al procesului-verbal se înmânează persoanei.

Plângerea scrisă va fi depusă, pe bază de dovadă, la secţia de poliţie unde are loc legitimarea. Plângerea va fi trimisă, de îndată, spre soluţionare, structurii competente. Soluţia va fi comunicată, în scris, persoanei în termen de 30 de zile de la data formulării plângerii“, precizează APADOR-CH.

Poliţişti: „Nu este nevoie de o suprareglementare“

Reprezentanţii poliţiştilor spun însă că refuzul poliţistului de a-şi declina identitatea este deja reglementat de lege şi că nu ar fi nevoie de o suprareglementare.

„Procedura concretă este cea din lege, nu trebuie să formulăm o procedură specială. Pentru că, până la urmă, poliţistul răspunde în faţa legii ca oricare alt cetăţean. Pentru cei vătămaţi într-un drept, avem Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, în baza căruia oricine poate îndrepta o plângere împotriva poliţistului. Avem în penal proceduri pentru purtare abuzivă în cazul poliţiştilor, de aceea nu văd de ce ar simţi cineva nevoia de o suprareglementare“, a declarat, pentru „Adevărul“, Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC).

Sindicalistul atrage atenţia că o astfel de prevedere ar putea să fie speculată de anumite persoane atunci când interacţionează cu agenţii.

„Unii vor face circ. Şmecherii or să speculeze asta. O să scoată telefoanele şi o să înceapă: Ia zii tu cum te cheamă... Trebuie să avem grijă mare la ce dorim să facem. Când vorbim de o acţiune în care poliţiştii sunt în civil, e de înţeles circumspecţia oamenilor. Dar când poliţistul e îmbrăcat în uniformă şi mai coboară şi din maşina poliţiei, atunci nu are sens“, afirmă poliţistul.

Pe de altă parte, poliţiştii invocă şi nevoia de protecţie şi spun că nu ar trebui ca poliţiştii să se legitimeze cu numele, ci doar cu numărul insignei, care ar fi suficient pentru identificarea ulterioară a agentului.

„Mai repede aş marge pe sistemul spaniol, în care legitimarea poliţiştilor se face cu numărul de marcă. Toate poliţiile din lume au numere de marcă. Fiecare poliţist are un număr unic. De exemplu, la Rutieră ştiu că am un singur agent cu 314. Este nevoie de protejarea poliţiştilor şi a familiilor lor. În spatele unui poliţist stă o familie, stau copii. Trebuie să privim pe sisteme de referinţă şi o să observăm că legislaţiile moderne aşa sunt structurate. Poliţiştii nu trebuie să refuze să se legitimeze, dar nu trebuie să op facă cu nume şi prenume. Este nevoie de protecţia acestor date“, a mai precizat liderul SNPPC.

Proceduri clare şi transparente

Reprezentantul poliţiştilor este însă contrazis de activişti, care spun că cele mai multe abuzuri din partea forţelor de ordine apar în momentul primei interacţiuni a cetăţeanului cu poliţistul. Pe de altă parte, anumite proceduri ale Poliţiei nu sunt însoţite de garanţii pentru respectarea drepturilor persoanei.

„Sunt probleme vechi legate acuzaţii aduse Poliţiei şi Jandarmeriei, forţelor de ordine, în general. Reiese că cele mai frecvente abuzuri apar în primele momente ale interacţiunii cu cetăţenii. În legislaţie există prevederi referitoare la conducerea administrativă a unui cetăţean la sediul Poliţiei. Tocmai pentru că este administrativă, procedura nu este însoţită şi de garanţii privind respectarea drepturilor persoanei respective. Ţinând cont că măsura administrativă se poate întinde pe 24 de ore, vorbim de o privare de libertate destul de lungă. Măsura reţinerii sau a arestării are un caracter penal şi este însoţită de garanţii procesuale, cum ar fi dreptul la un avocat, dreptul la a anunţa familia. Conducerea administrativă a iscat controverse pe două categorii mari de incidente. Pe partea cu protestele şi interacţiunea pe stradă dintre poliţist şi cetăţean. Aici au apărut cele mai multe conflicte“,a explicat, pentru „Adevărul“, sociologul Maria Nicoleta Andreescu, directorul executiv al APADOR-CH.

De aceea, susţine aceasta, este nevoie de proceduri clare, care să fie cunoscute atât de poliţişti, cât şi de cătăţeni. În felul acesta, spune sociologul, nu vor mai fi atâtea incendente.

„Oamenii nu ştiu ce drepturi şi ce obligaţii au în momentul primei interacţiuni cu poliţistul. Manualul de proceduri al Poliţiei a fost publicat de APADOR, după un proces în instanţă cu IGPR. Intenţia proiectului de lege este tocmai să clarifice aceste proceduri. Să nu fie doar proceduri interne, cunoscute doar de poliţişti, nu şi de cetăţeni. Când procedurile vor fi transparente, asta nu poate să ducă decât spre creşterea nivelului de încredere în forţele de ordine“, a mai spus Maria Nicoleta Andreescu. Sursa: adevarul.ro