Expoziția „Suprapuneri estetice - Cămașa românească” la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani

Expoziția „Suprapuneri estetice - Cămașa românească” la Galeriile de Artă „Ștefan Luchian” Botoșani

„Costumul tradițional este un adevărat templu la purtător, o imago mundi care conţine o sumă de simboluri, hierofanii, revelări ale sacrului care îi dau o poveste şi ne dau în acelaşi timp nouă o identitate culturală unică, inimitabilă", afirma Ioan Sorin Apan, profesor și etnolog român, pasionat încă din anii de liceu și studenție de descifrarea și înțelegerea ethosului și spiritualității religioase românești.

Este o poveste în culori, motive, texturi şi are o vechime impresionantă, „a fost odată ca niciodată” deschizând drum în lumea fantastică a costumelor tradiţionale  încă din perioada existenței culturii Cucuteni, cea mai veche civilizație a Europei, care a fost situată în perioada 5.200 – 3.200 înaintea erei noastre. Şi povestea spune că a existat în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabia, membrii acestei civilizații fiind renumiți meşteşugari în țesut și olărit.

Istoricii care au cercetat fascinanta cultură Cucuteni, afirmă că însemnele acesteia amintesc de ia tradiţională românească, şi atribuie purtarea iei, pentru prima dată, în perioada mai sus menţionată, de către meşteşugarii culturii Cucuteni.

Ia, cămașă tradițională românească de sărbătoare, a cărei tehnică de confecţionare s-a transmis de la mamă la fiică, din generaţie în generaţie, este simbolul credinţei, identităţii culturale şi creativităţii românilor de pretutindeni, din matricea mitică a străbunilor ridicând mlădiţe şi coborând rădăcini care ne ancorează în suflet mândria de a aparţine acestui popor.

Ieşind în întâmpinarea Zilei internaţionale a iei româneşti, care în data de 24 iunie 2024 se sărbătoreşte pentru al doisprezecelea an consecutiv, Asociaţia FIORAVANTE, în parteneriat cu Muzeul Judeţean Botoşani, a organizat expoziţia SUPRAPUNERI ESTETICE - CĂMAŞA ROMÂNEASCĂ, aflată la cea de -a doua ediţie. Vernisajul a avut loc la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian” Botoşani, în data de 21 iunie 2024, la ora 13.

Curatorul expoziţiei, Genoveva Dolhescu, a  reunit, în cadrul unui regal de pictură şi grafică, peste 50 de lucrări semnate de 27 de expozanţi, tineri artişti şi artişti consacraţi, din Botoşani, Iaşi, Constanţa, Suceava, Bacău, Gorj, Baia Mare, Harghita, Bucureşti: Andreea Andrieş, Dănuţ Aconstantinesei, Sorin Bârgăoan, Ilinca Botezatu, Nicoleta  Cărare, Elena Ceauşescu, Giulia Chisăliţă, Margareta Catriniu, Dănuţ-Adrian Chidon Frunză, Ionela Cumpănaşu, Genoveva Dolhescu, Andreea-Valentina Hogea, Ofelia Huţul, Răzvan-Ştefan Horobeţ, Vladimir Kato, Valentina Paraschiv, Florin-Alexandru Preda, Mircea Rusu, Daniel Relenschi, Adina Strugariu, Nahum Sternberg,  Liviu Şoptelea, Margareta Toderică, Cornelia Vass, Sorina Fădor Vădeanu, Anca-Maria Scripa, Ana-Roua Vasilescu.

Pe simeze au fost expuse lucrări din patrimoniul Muzeului Judeţean Botoşani, semnate de Ştefan Constantinescu, Marcel Olinescu, Nicolae Hilohi, Lucia Dem Bălăcescu, Paul Miracovici, Alexandru Cumpătă, Ion Murariu, Ilie Cămărăşan, Teodor Valenciuc, Petru Petrescu, Ion Musceleanu, Petru Iorgulescu Yor, Georgeta Năpăruş şi Georgel Paşcu.

Despre artistul invitat, Virgiliu Parghel, fost ucenic al maestrului Corneliu Baba, Aurelia Mocanu, afirma: „Pictura lui Virgiliu Parghel este - greu de egalat - un cuptor cu foc continuu al unei vocaţii de picturalitate care dospeşte din frământarea realului. Este o energie răscolitoare, fără pic de sarcasm germanic-expresionist, ci cu o anume tandreţe optimistă, cu care artistul metabolizează pictural trecerea lui prin viaţă. Parghel pare în toate, chiar şi în miile de notaţii grafice, un respirator de pastă-culoare.”

Vernisajul a fost deschis de doamna Ana-Elisabeta Coşereanu, muzeograf la secţia de Artă şi Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani, Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”, gazdă a evenimentului: „A venit vacanţa [...] Cert este că a venit cu lumină şi culoare, cu bucurie şi valoare, a venit cu sărbătoare. A venit cu cea de-a doua ediţie a Suprapunerilor estetice – cămaşa românească. Este o expoziţie care cred eu că e pe gustul tuturor, expoziţie despre care doamnele care s-au ocupat de organizare vă vor spune mai multe, vă vor spune cele cuvenite. Singurul lucru pe care vreau să vi-l spun eu este: vă mulţumesc că sunteţi alături de ceea ce înseamnă fenomenul cultural botoşănean, deşi unii spun că e prea puţin, că poate că nu e cât trebuie, sau cum trebuie, dar un spaţiu muzeal nu are viaţă fără cei care să-i dea viaţă, adică să-l viziteze, să-l iubească şi să fie alături mereu de evenimentele pe care le organizăm. Mereu, în măsura posibilităţilor. Din partea mea, Mulţumesc!”  

Maria-Laura Tocariu, şef al secţiei de Artă Plastică şi Etnografie din cadrul Muzeului judeţean Botoşani a evidenţiat rolul şi rostul evenimentului în contextul actual: „Expoziţia îşi propune să aducă în centrul atenţiei dumneavoastră costumul popular, poate cea mai vibrantă marcă a moştenirii noastre culturale, considerat de etnografi un sistem semiotic, care oferă informaţii despre diferenţele sociale, de vârstă sau de gen. În societăţile tradiţionale, acest costum este asociat ceremonialurilor, unde sunt potenţate valenţele lui magice şi simbolice. În societăţile moderne, există grupuri etnice care au ales să poarte în continuare portul tradiţional, ca dovadă a păstrării a ceea ce le este specific, a încercării de a face faţă globalizării, devenind, de fapt, dacă vreţi, un fel de protest estetic, poate chiar politic, în faţa acestei uniformizări generale. [...] Noi de ce nu am continua să spunem, tot plastic, această poveste, adaptată la contemporaneitate? Şi, ca un răspuns la această întrebare, a apărut ideea organizării suprapunerilor estetice. Aflat la a doua ediţie, este un proiect care îşi propune nu doar să reînvie o piesă ancestrală de port popular, ci îşi propune şi să celebreze spiritul creator, să reuşească a scoate în evidenţă puterea de evocare a elementului prelucrat artistic, stilizat, esenţializat, devenit doar simbol, dar care reuşeşte să se transforme în final într-o lucrare de artă, care să poată fi înfăţişată privitorului şi care să intre în suflet.”

La eveniment au fost prezenţi Haralamb Diana – Inspector şcolar – Arte, Florentina Gheorghiţă - Director la CNIPT Botosani, Ala Sainenco - Manager al Memorialului Ipotești - Centrul Național de Studii Mihai Eminescu, Ersilia Iacob – manager al Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu”, Iustina Ieremia-Cenuşă - manager al Centrului Creaţiei Botoşani,  Bogdan Suruciuc – Inspector Şcolar General, Dănuţ Huţu, directorul Direcției Județene pentru Cultură.

În sala expoziţiei am remarcat prezenţa Anei Maria Micu, artist vizual de excepţie, Exclusively Represented Artist la Mind Set Art Center.

Curatorul expoziţiei, Genoveva Dolhescu a mulţumit colegilor care au trimis lucrări şi tuturor celor aflaţi în sală, definind evenimentul: „Este pentru mine un proiect de suflet, pornit în urmă cu câțiva ani, desfășurat în mai multe variante, acum ajungând la versiunea pe care mi-o doream de mult, anume – o expoziţie naţională de Arte vizuale. Și, de ce nu, există și dorința ca această expoziție să fie un punct de reper pe harta artistică ţării. Este o expoziţie dedicată iei - ca simbol, iei – ca sursă de inspiraţie, ca punct de plecare pentru creaţia artistică. [...] Sărbătoare a creativităţii şi a portului popular românesc, expoziţie anuală având ca temă tradiţia milenară a acestui popor, ilustrată de talentul şi sensibilitatea mânuitorului de penel şi culoare de pretutindeni, expoziţia a reunit lucrări care conturează specificul fiecărui colţ de ţară şi militează pentru reîntoarcerea la matca străveche a sufletului românesc, turnată în tipare contemporane.” (Mihaela Arhip)

Stirea anterioara

Două mașini parcate au fost avariate după ce un copac a căzut peste ele - FOTO

Stirea Urmatoare

Tabăra din tinda bisericii „Învierea Domnului” Dorohoi - ediția a III-a

Va rugam sa folositi un limbaj decent; mesajele postate vor fi validate de un Moderator inainte de a fi publicate pe site.

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.

Site-ul www.ziarebotosani.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.