Turul ciclist al României, care va trece și prin Botoșani, ia startul duminică

Turul ciclist al României, care va trece și prin Botoșani, ia startul duminică

Ediţia cu numărul 50 a Turului ciclist al României ia startul duminică, 30 iunie, din oraşul bihorean Marghita, notează Agerpres.

Ediţia cu numărul 50 a Turului ciclist al României, al 6-lea Tur naţional din istoria sportului cu pedale, ia startul duminică, 30 iunie, din oraşul bihorean Marghita, cu un prolog-contratimp pe echipe pe 15 km, urmând să se încheie pe 6 iulie, la Bucureşti, în faţa Palatului Parlamentului, după 6 etape şi un prolog, care însumează 1.304,5 km, prin 13 judeţe, cu capete de etapă-sosiri la Baia Mare, Miercurea Ciuc, Botoşani, Vaslui, Galaţi, Bucureşti, precum şi 3 transbordări.

Urmaş direct al Circuitului Munteniei, cursă pe etape organizată în 1910 (la 7 ani după startul Turului Franţei şi la doar 1 an de la cel al Giro), Turul ciclist al României, organizat în epocă de Federaţia română de ciclism, în colaborare cu ziarul Sportul liber, a avut prima ediţie în urmă cu 79 de ani, în august 1934, 1.026 km, încheiată cu victoria bulgarului Marin Nicolov.

În cadrul conferinţei de presă ţinute miercuri la sediul Comitetului olimpic şi sportiv român, conducerea Federaţiei române de ciclism a comunicat principalele date ale Turului ciclist al României-2013, a 50-a ediţie, precizând că la startul ce se va da duminică, 30 iunie, din Marghita (Bihor).

Şi-au anunţat prezenţa 18 echipe, cu câte 7 alergători: România (Andrei Nichita, Nandor Csaba Lazar, Sebestyen Syasbolts, Eduard Grosu, Csicsacky Tamas, Lars Pria şi Zoltan Sipos, antrenor Constantin Cârstea), Kolss Cycling Team (Ucraina), RPM Team (Ecuador), Metalc Cycling Team (Serbia), Tuşnad Cycling Team, Start-Trigon Cycling Team (Argentina), Team Ur-Krostitzer Univega (Germania), Hemus 1896 Troyan (Bulgaria), Utensilnord Ora24.eu (Ungaria), SP Tablewere (Grecia), Republica Moldova, Wilton Care4Bikes (Olanda), Ruiter Dakkapellen Wieleream (Olanda), Cycling Team Friuli (Italia), Brisaspor (Turcia), Vini Fantini (Italia), CS Dinamo Mazicon Bucureşti, CS Petrolul Ploieşti.

Cei 130 de rutieri luptă pentru cele 6 tricouri distinctive: tricoul galben-BRD Groupe Societe Generale (clasamentul general individual), tricoul alb-TNT (combativitate), tricoul verde-MOL România (căţărători), roşu-Bellotto (sprinteri), bleumarin-Apemin Tuşnad (cel mai bun rutier român), tricoul tricolor-COSR (cel mai bun ciclist român sub 23 de ani).

Cele 49 de ediţii disputate până acum au fost dominate, firesc, de cicliştii români, care au câştigat de 26 de ori. În clasamentul pe ţări urmează Bulgaria - 5 succese finale, Republica Moldova, Germania, Ucraina - câte 3, Turcia - 2, Polonia, Franţa, Iugoslavia, Olanda, Ungaria, Rusia şi Croaţia - câte 1. Cicliştii români care şi-au înscris în palmares acest prestigios titlu sunt Constantin Sandu (1950), Marin Niculescu (1951), Nicolae Vasilescu (1953), Constantin Dumitrescu (1954, 1955, 1956), Gabriel Moiceanu (1958), Ion Cosma (1959, 1961), Walter Ziegler (1960, 1968), Gheorghe Suciu (1966), Emil Rusu (1967), Teodor Vasile (1973), Mircea Romaşcanu (1974, 1983, 1985), Constantin Căruţaşu (1984), Valentin Constantinescu (1987), Vasile Mitrache (1988), Dănuţ Catană (1989), Vasile Apostol (1990), Stelian Anton (1994), Florin Privache (1997), Dan Anghelache (2007) şi Andrei Nechita (2011), recordul aparţinând, cu câte 3 victorii, lui Constantin Dumitrescu şi Mircea Romaşcanu. Cele mai multe etape câştigate aparţin încă din anii '50 lui Marin Niculescu - 14, urmat de Gabriel Moiceanu - 13.

În total, în cele 49 de Mici Bucle au fost străbătuţi 70.385 km, cu un total de 464 etape, timpul total de stat în şa al învingătorilor fiind de 1.926 de ore, 35 minute şi 26 secunde.

Cel mai lung traseu a fost de 2.242 km, în 1936, iar cel mai scurt, doar 430 km, în 1991. Cea mai lungă etapă s-a înregistrat în 1961, între Brăila şi Bucureşti, 235 km în ediţia a 14, iar cea mai scurtă, 5,8 km, un circuit în Bucureşti, în ediţia a 17-a, din 1968.

Evident, din cele peste 70 de oraşe care au găzduit caravana, fiind capete de etapă, cele mai multe prezenţe le are Bucureştiul, care anul acesta are pentru a 43-a oară această onoare, sâmbătă, 6 iulie, în jurul orei 15,45, în Piaţa Parlamentului.

Ediţia cu numărul 50 a Turului ciclist al României ia startul duminică, 30 iunie, din oraşul bihorean Marghita, notează Agerpres.

 

Ediţia cu numărul 50 a Turului ciclist al României, al 6-lea Tur naţional din istoria sportului cu pedale, ia startul duminică, 30 iunie, din oraşul bihorean Marghita, cu un prolog-contratimp pe echipe pe 15 km, urmând să se încheie pe 6 iulie, la Bucureşti, în faţa Palatului Parlamentului, după 6 etape şi un prolog, care însumează 1.304,5 km, prin 13 judeţe, cu capete de etapă-sosiri la Baia Mare, Miercurea Ciuc, Botoşani, Vaslui, Galaţi, Bucureşti, precum şi 3 transbordări.

 

Urmaş direct al Circuitului Munteniei, cursă pe etape organizată în 1910 (la 7 ani după startul Turului Franţei şi la doar 1 an de la cel al Giro), Turul ciclist al României, organizat în epocă de Federaţia română de ciclism, în colaborare cu ziarul Sportul liber, a avut prima ediţie în urmă cu 79 de ani, în august 1934, 1.026 km, încheiată cu victoria bulgarului Marin Nicolov.

 

În cadrul conferinţei de presă ţinute miercuri la sediul Comitetului olimpic şi sportiv român, conducerea Federaţiei române de ciclism a comunicat principalele date ale Turului ciclist al României-2013, a 50-a ediţie, precizând că la startul ce se va da duminică, 30 iunie, din Marghita (Bihor).

 

Şi-au anunţat prezenţa 18 echipe, cu câte 7 alergători: România (Andrei Nichita, Nandor Csaba Lazar, Sebestyen Syasbolts, Eduard Grosu, Csicsacky Tamas, Lars Pria şi Zoltan Sipos, antrenor Constantin Cârstea), Kolss Cycling Team (Ucraina), RPM Team (Ecuador), Metalc Cycling Team (Serbia), Tuşnad Cycling Team, Start-Trigon Cycling Team (Argentina), Team Ur-Krostitzer Univega (Germania), Hemus 1896 Troyan (Bulgaria), Utensilnord Ora24.eu (Ungaria), SP Tablewere (Grecia), Republica Moldova, Wilton Care4Bikes (Olanda), Ruiter Dakkapellen Wieleream (Olanda), Cycling Team Friuli (Italia), Brisaspor (Turcia), Vini Fantini (Italia), CS Dinamo Mazicon Bucureşti, CS Petrolul Ploieşti.

 

Cei 130 de rutieri luptă pentru cele 6 tricouri distinctive: tricoul galben-BRD Groupe Societe Generale (clasamentul general individual), tricoul alb-TNT (combativitate), tricoul verde-MOL România (căţărători), roşu-Bellotto (sprinteri), bleumarin-Apemin Tuşnad (cel mai bun rutier român), tricoul tricolor-COSR (cel mai bun ciclist român sub 23 de ani).

 

Cele 49 de ediţii disputate până acum au fost dominate, firesc, de cicliştii români, care au câştigat de 26 de ori. În clasamentul pe ţări urmează Bulgaria - 5 succese finale, Republica Moldova, Germania, Ucraina - câte 3, Turcia - 2, Polonia, Franţa, Iugoslavia, Olanda, Ungaria, Rusia şi Croaţia - câte 1. Cicliştii români care şi-au înscris în palmares acest prestigios titlu sunt Constantin Sandu (1950), Marin Niculescu (1951), Nicolae Vasilescu (1953), Constantin Dumitrescu (1954, 1955, 1956), Gabriel Moiceanu (1958), Ion Cosma (1959, 1961), Walter Ziegler (1960, 1968), Gheorghe Suciu (1966), Emil Rusu (1967), Teodor Vasile (1973), Mircea Romaşcanu (1974, 1983, 1985), Constantin Căruţaşu (1984), Valentin Constantinescu (1987), Vasile Mitrache (1988), Dănuţ Catană (1989), Vasile Apostol (1990), Stelian Anton (1994), Florin Privache (1997), Dan Anghelache (2007) şi Andrei Nechita (2011), recordul aparţinând, cu câte 3 victorii, lui Constantin Dumitrescu şi Mircea Romaşcanu. Cele mai multe etape câştigate aparţin încă din anii '50 lui Marin Niculescu - 14, urmat de Gabriel Moiceanu - 13.

 

În total, în cele 49 de Mici Bucle au fost străbătuţi 70.385 km, cu un total de 464 etape, timpul total de stat în şa al învingătorilor fiind de 1.926 de ore, 35 minute şi 26 secunde.

 

Cel mai lung traseu a fost de 2.242 km, în 1936, iar cel mai scurt, doar 430 km, în 1991. Cea mai lungă etapă s-a înregistrat în 1961, între Brăila şi Bucureşti, 235 km în ediţia a 14, iar cea mai scurtă, 5,8 km, un circuit în Bucureşti, în ediţia a 17-a, din 1968.

 

Evident, din cele peste 70 de oraşe care au găzduit caravana, fiind capete de etapă, cele mai multe prezenţe le are Bucureştiul, care anul acesta are pentru a 43-a oară această onoare, sâmbătă, 6 iulie, în jurul orei 15,45, în Piaţa Parlamentului.

Stirea anterioara

Mesteci gumă zilnic? Iată ce poţi păţi

Stirea Urmatoare

AJOFM Botoșani pregătește prima Bursă a locurilor de muncă din anul 2024. Vezi detalii!

Va rugam sa folositi un limbaj decent; mesajele postate vor fi validate de un Moderator inainte de a fi publicate pe site.

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.

Site-ul www.ziarebotosani.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.