Mulţi dintre oficiali, politicieni şi analişti nu au aflat încă noutăţile metodologice ale recensământului şi vor avea o mare surpriză după publicarea datelor privind populaţia.

Purtătorul de cuvânt al INS subliniază: „Populaţia ia în considerare migraţia! Recensământul se face la reşedinţă şi nu li se cere persoanelor recenzate niciun act referitor la locuinţă şi care să dovedească dacă respectivii sunt proprietari sau chiriaşi cu acte".

Persoanele plecate la muncă de mai mult de 12 luni (12 luni anterioare orei „0" a recensământului, ziua de 20 octombrie) nu mai apar în populaţie: „Ei sunt stabiliţi pe baza răspunsurilor celor din familie, rămaşi în ţară, şi nu intră în calculul populaţiei, chiar dacă au domiciliul în România", explică purtătorul de cuvânt. Muncitorii temporari, cum ar fi sezonierii agricoli plecaţi cu un contract pe câteva luni şi care se vor întoarce la încheierea acestuia (potrivit răspunsurilor date la recensământ de rudele „stranierilor"), vor fi considerate parte din populaţia României, mai explică acesta.

Recensăminte în oglindă

Cei plecaţi de mai mult de 12 luni, chiar dacă mai au domiciliul în ţară, constituie categoria „imigranţilor permanenţi" şi se regăsesc în populaţiile recenzate în celelalte state, la „Euro census". Acesta a şi fost unul dintre scopurile urmărite de „Euro census": surprinderea imigranţilor şi punerea datelor „în oglindă". „Marea premieră este comparaţia în oglindă, un criteriu de evaluare a corectitudinii recensământului", spune Vladimir Alexandrescu. „Nu mai avem imigranţi şi emigranţi, avem doar migranţi care dispar din populaţia noastră şi se regăsesc în populaţia altor state".

Cote noi pentru Parlamentul UE

Ei bine, acestea trei milioane, sau câte vor fi „numărate", majoritatea cu domiciliul păstrat în România, nu vor mai figura în populaţia noastră, ca înainte, când se lua în considerare adresa din acte. Ei vor creşte populaţiile Spaniei, Italiei etc. Şi, la nivel european, în funcţie de recensămintele din 2011, se vor stabili şi cotele din viitorul Parlament European. Acum, România are 33 de europarlamentari, la o populaţie de peste 21 de milioane, cum apare încă în statistici.

Regula este ca Diaspora să voteze

În Germania, cetăţenii de peste hotare au drept de vot doar dacă au locuit trei luni fără întrerupere în ţară şi dacă nu au plecat de mai mult de 25 de ani din ţară. Danezii din străinătate votează doar dacă sunt plecaţi temporar, dar au domiciliul stabil în ţară. Majoritatea ţărilor recunosc dreptul la vot al cetăţenilor de afară, fără nicio condiţionare privind durata de când este plecat sau vreun interval de locuire continuă în ţara natală.

Diaspora, cea mai mare circumscripţie electorală

„Vom avea alte cifre pe localităţi, pe judeţe, prin urmare se redesenează circumscripţiile electorale", spune Cătălin Ghinăraru, de la INCMPS. Dacă ne referim la alegerile parlamentare, Legea 35 conţinea 41 de circumscripţii judeţene, una la Bucureşti şi o a 42-a, pentru diaspora. Cei din străinătate au ales patru reprezentanţi în Camera Deputaţilor şi doi în Senat.

Cea mai mare circumscripţie, Capitala, figura cu aproape 1,780 de milioane de alegători. După recensământ, spune Vladimir Alexandrescu, ar trebui să avem mai mulţi locuitori în Bucureşti. Chiar şi aşa, dacă estimările instituţiilor europene se vor adeveri, în ceea ce-i priveşte pe românii plecaţi permanent la muncă, circumscripţia 42, a diasporei, ar putea deveni cea mai mare circumscripţie a României. Este posibil să i se aloce cotă de reprezentare precum celorlalte circumscripţii?

Votul din străinătate, o dezbatere europeană

De aici ar trebui să pornească discuţiile despre votul cetăţenilor din străinătate. O discuţie aplicată pe cifrele concrete furnizate de „Euro census", şi nu una ţâfnoasă şi superficială cum s-a purtat până acum, legat de eventualul vot prin corespondenţă.

Dezbaterea se poartă în toată Europa şi se va intensifica după „Euro census". Dacă imigranţii permanenţi sunt recunoscuţi ca populaţie a statelor-gazdă, unde vor vota aceştia? Cazul României este deosebit doar din cauza proporţiilor exodului - unul din şapte cetăţeni români trăieşte peste hotare (după estimarea Eurostat).

Comisia de la Veneţia (Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept) a publicat în iunie curent „Raportul privind votarea din afara ţării", unde este expusă tocmai această dilemă a statelor. Raportul a fost tradus de Adrian Năstase, lider PSD care este împotriva votului prin corespondenţă.

Fără vot dublu în Parlamentul European

Raportul Comisiei de la Veneţia prezintă legislaţia statelor europene şi are câteva recomandări. În cazul alegerilor locale, fiind vorba de numere mici, votul cetăţenilor din străinătate poate afecta semnificativ rezultatul votului şi, considerându-se că ei au o „legătură slabă" cu acea comunitate din care au plecat, nu este indicat să voteze. Statele care au un număr important de cetăţeni în străinătate, precum România, au ales atribuirea unor mandate în Parlament celor votaţi de diasporă: în Franţa - 12 senatori, Italia - 12 deputaţi şi 4 senatori, Portugalia - 4 parlamentari.

În ceea ce priveşte alegerile naţionale, spune Comisia, „evoluţia legislaţiilor, cum ar fi hotărârea luată recent de Curtea Europeană a Drepturilor Omului privind Grecia, care nu este definitivă, arată o tendinţă favorabilă exprimării dreptului de a vota al cetăţenilor în străinătate, cel puţin în cazul alegerilor naţionale, fiind vorba despre cetăţenii care au menţinut legături cu ţara de origine".

Singurele afirmaţii categorice apar în legătură cu alegerile pentru Parlamentul European: „Chiar dacă tratatele recunosc dreptul fiecărui cetăţean european de a vota, fie în ţara lor de rezidenţă, fie în ţara a cărei naţionalitate o păstrează, listele cu alegători ar trebui păstrate cu grijă în toate cele 27 de state europene membre, pentru a preveni votul dublu, ceea ce ar constitui o ruptură a egalităţii privind votul universal".

Amendă de 1.000 de lei

Persoanele care vor refuza să răspundă la chestionar vor fi amendate cu 1.000 de lei, adică puţin peste 200 de euro. Spre comparaţie, la bulgari amenda a fost de 60 de euro, la cehi - 500 de euro, la britanici - 1.000 de lire sterline.