Chiar daca incerci sa mananci sanatos, nu consumi bauturi din comert, te feresti de junk food, prajeli, mezeluri, sosuri de la raft si dulciuri, nu inseamna ca esti la adapost de aditivii periculosi. Acestia sunt mascati in cele mai "nevinovate" alimente.
E cazul aspartamului sau E951, care se gaseste adesea in guma de mestecat, dar si in produse zaharoase sau bauturi racoritoare ori alcoolice (bere cu sau fara alcool, cidru, rachiuri, racoritoare pe baza de apa, fructe sau lapte etc.).

E951 poate fi intalnit si in deserturi pe baza de apa, lapte, grasimi, fructe, oua sau cereale, in gheata alimentara, in alimentele fara adaos de zahar, asa cum sunt: produse de cofetarie pe baza de cacao, fructe uscate sau amidon, in paste tartinabile pe baza de cacao, lapte, fructe uscate sau grasimi, in dropsurile si pastilele aromate pentru improspatarea respiratiei, in cerealele pentru micul dejun, in unele produse fine de panificatie, cat si in toate produsele dietetice pentru slabit sau destinate diabeticilor.

Acest aditiv alimentar este folosit pentru ca indulceste de circa 200 de ori mai tare decat zaharul sau zaharoza. Insa vine la pachet si cu ceva pericole.

Efecte nocive si chiar boli

Acest indulcitor sintetic, utilizat la scara mare, poate fi sursa a zeci de boli - circa 70, dupa cum au aratat studiile de pana acum. Alte cercetari sunt inca in derulare.

De la efecte nocive precum cefalee, insomnie, tulburari de vedere, auz si memorie, dificultati de concetrare si mentinere a atentiei, ameteli, oboseala si palpitatii, lipsa de calciu sau scaderea acuitatii senzoriale (miros, gust, pipait, sensibilitate la durere), se poate ajunge, prin consum indelungat, la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale.

In plus, unele studii au aratat ca E951 joaca un rol important in declansarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformatiilor si diabetului.

Acidul aspartic in exces devine o asa-numita excitotoxina, care suprastimuleaza neuronii, pana la epuizare si distrugere.

In afara de bolile mai sus mentionate, se pot declansa sau agrava alte afectiuni, cum sunt epilepsia, Alzheimer, Parkinson, tulburarile neuroendocrine.

Metanolul continut se descompune in acid formic si formaldehida, ambele fiind substante cu grad ridicat de toxicitate. In plus, formaldehida este cert cancerigena, mutagena (care da mutatii) si teratogena (care duce la malformatii).

Fenilalanina, component al aspartamului, produce celor suferinzi de fenilcetonurie simptome grave, motiv pentru care e obligatoriu ca pe eticheta produselor care o contin sa se stipuleze sintagma "sursa de fenilalanina".

Ajunge la creier si suprasolicita neuronii. Copiii sunt victime sigure

Acidul aspartic este un aminoacid neesential cu rol de neurotransmitator - corpul il produce in cantitatile care-i sunt necesare, fara a avea nevoie de surse din exterior. Ingerat suplimentar, acesta patrunde in circulatia sangvina si apoi ajunge la creier, unde bariera sangvina cerebrala incearca sa opreasca patrunderea toxinelor si a neurotransmitatorilor in exces.

Insa aceasta bariera naturala nu este suficient dezvoltata la copii, iar la adulti poate sa fie partial deteriorata sau sa nu faca fata.

Cantitatea zilnica permisa este de 40mg/kg si este interzisa folosirea sa in produsele destinate sugarilor si copiilor mici. Insa, cu sau fara voie, multi copii consuma produse care nu le sunt destinate, de aici si pericolul de a se depasi aceasta doza.