Un colet primit la oficiul poştal din Vama a făcut vâlvă în toată comuna, după ce s-a aflat ce conţinea acesta: cenuşa rezultată în urma incinerării unui bărbat mort în Germania.

Tot satul vuieşte cum un fost consătean de-al lor, Costel Hanti H., în vârstă de 46 de ani, care a ajuns acasă într-un borcan.

Coletul a fost trimis pe adresa Parohiei Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din Prisaca Dornei, prin sat vorbindu-se că nici măcar poştaşul, care l-ar fi cărat toată ziua pe bicicleta sa, habar n-ar fi avut ce anume transportă. Abia când ar fi ajuns la destinaţie şi l-ar fi predat familiei, angajatul de la Poşta Română ar fi aflat ce conţine acel colet.

Preotul paroh Cristian Gheorghe Brocea confirmă povestea ineditului colet, mai puţin varianta cu poştaşul, care ar fi deja „folclor local”.

Faţa bisericească povesteşte că după sărbătorile de iarnă a fost contactat de rudele unui bărbat plecat de mai mulţi ani în Germania, rude care i-au spus că bărbatul în cauză s-a prăpădit din cauze naturale chiar în a doua zi de Crăciun, şi vor să-i îndeplinească ultima dorinţă: să-l îngroape în cimitirul din sat, în cripta familiei sale, acolo unde îşi doarme somnul de veci şi tatăl bărbatului.

Cum costurile cu repatrierea trupului neînsufleţit ajungeau undeva la 7.000 de euro, rudele îndoliate din Germania au decis incinerarea cadavrului şi trimiterea în ţară doar a cenuşii. Pentru acest lucru, în schimb, aveau nevoie de o adresă de la parohia din Prisaca Dornei, cum că preotul este de acord să ia în custodie, în cimitirul din sat, cenuşa defunctului.

Cristian Gheorghe Brocea a sunat mai întâi la Protopopiat, fiind şi el într-o situaţie inedită, după care, aflând că nu e nimic în neregulă, a acceptat şi le-a dat respectiva adresă rudelor.  „S-a făcut o groapă de aproximativ jumătate de metru în cripta familiei”

Preotul a fost anunţat de poştaşul din sat că i-a venit un colet pe care trebuie să-l ridice pe bază de semnătură de la oficiul poştal din Vama.

Culmea, preotul aştepta un alt colet din străinătate şi nici nu se gândea că avea să ajungă aşa de repede coletul din Germania. „Când am aflat ce este în el, l-am luat pe pălimar şi am mers direct la familie, anunţând şi celelalte rude. Ştiu că era aşa un colet, iar în interior un plic, cu toate datele şi documentele necesare, şi am văzut apoi, când au desfăcut rudele, un fel de borcan, aşa, din inox, foarte bine sigilat”, a declarat preotul Brocea.

Parohul de la Prisaca Dornei a mai mărturisit că rudele au ţinut de joi până sâmbătă borcanul cu cenuşa defunctului în casa străbunicii acestuia, după care l-au dus la cimitir.

„Nu a fost o slujbă de înmormântare. Am spus doar câteva cuvinte de mângâiere pentru familie, s-a făcut o groapă de aproximativ jumătate de metru în cripta familiei, o cruce la căpătâi, cum ar veni, că a fost ortodox… şi cam asta a fost. La 40 de zile, noi, parohia, ne vom ocupa să-i facem prohodul. Şi pentru mine a fost ceva inedit”, recunoştea părintele Brocea.

Ce spune Ministerul de Externe. Se pot trimite astfel de colete?

Chiar dacă poate părea bizară sau nefirească pentru unii, metoda de repatriere folosită de rudele defunctului s-a dovedit una pragmatică şi a fost probabil cea mai sigură şi economică disponibilă în condiţiile respective. Dacă rudele ar fi ales să repatrieze trupul defunctului ca atare, demersul ar fi necesitat sicriu şi transport special, în valoare de câteva mii de euro, precum şi o procedură birocratică greu de urmat tocmai în perioada sărbătorilor, care implica dovezi trimise din ţară, aproape imposibil de obţinut când funcţionarii români erau liberi de sărbători, pentru obţinerea paşaportului mortuar şi aprobărilor în Germania.

Pentru cei ce aleg varianta incinerării, oriunde în Europa, urna cu cenuşa defunctului este predată familiei, devine un bun al acesteia, pe care îl poate păstra cât vrea, înhuma sau depune unde şi când consideră de cuviinţă. Potrivit informaţiilor oferite de Ministerul Afacerilor Externe pe site-ul său, transportul urnei cu cenuşă umană din Germania în România nu necesită paşaport mortuar, ci doar certificatul de deces şi eventual, ca recomandare, o adeverinţă de incinerare. Asta îi scuteşte pe aparţinători de un lung şir de complicaţii birocratice şi reduce costurile repatrierii după incinerare la preţul metodei de transport aleasă pentru urna cu cenuşă – în acest caz alegerea fiind coletul poştal, ca pentru expedierea oricărui bun personal. Sursa: Monitorul de Suceava