Preşedintele Băsescu se adresează astăzi după-amiază Parlamentului pe subiecte de politică internă, cel mai probabil despre revizuirea Constituţiei şi reorganizarea teritorială. USL a anunţat că participă doar dacă şeful statului îi cere public scuze regelui Mihai pentru afirmaţiile recente privind abdicarea.

Ultima oară când Traian Băsescu s-a adresat Parlamentului a fost pe 9 noiembrie 2010. Atunci, preşedintele propusese un armistiţiu între toate forţele politice până la sfârşitul anului 2010 astfel încât să poată fi adoptate Legea bugetului pe 2011, Legea salarizării unitare şi Legea pensiilor. La acea dată, lucrările Camerei Deputaţilor erau blocate, deoarece Opoziţia refuza să participe la lucrări, ca semn de protest că legea pensiilor fusese adoptată fraudulos. Astfel, discursul lui Băsescu dorea să atragă atenţia asupra necesităţii adoptării legilor respective, angajamente asumate cu FMI.  Opoziţia, care la data respectivă nu era coalizată sub forma USL, a boicotat discursul preşedintelui neparticipând la şedinţă. De remarcat că Băsescu vorbise Parlamentului şi pe 21 septembrie 2010, iar PSD şi PNL au lipsit şi atunci.

În acest context, nu este de mirare că USL îşi condiţionează şi de această dată prezenţa la lucrările şedinţei comune de luni. Astfel, liderii Uniunii au anunţat că vor fi prezenţi dacă Traian Băsescu îşi va cere scuze Regelui Mihai în urma declaraţiilor privind abdicarea, lucru pe care ei nu se aşteaptă ca preşedintele să-l facă. De asemenea, o altă condiţie de participare este ca Traian Băsescu să dea un răspuns faţă de calendarul propus de USL pentru deblocarea situaţiei politice, care include un comitet tripartit pentru soluţii de ieşire din criză şi organizarea de anticipate. Opoziţia a mai cerut ca Băsescu să anunţe că a "renunţat la nebunia reorganizării judeţelor", după cum a spus Victor Ponta, în urma refuzului de către UDMR a variantelor înaintate chiar de preşedinte.

Cel mai probabil, Băsescu va vorbi Parlamentului despre revizuirea Constituţiei şi despre reorganizarea teritorială. Săptămâna trecută, preşedintele a trimis aleşilor proiectul de revizuire, care conţine şi prevederile despre care CCR a spus că încalcă limitele revizuirii: eliminarea caracterului licit al averii, eliminarea avizului pentru urmărirea parlamentarilor şi miniştrilor şi majorarea numărului membrilor CSM provenind de la societatea civilă. Opoziţia a anunţat că nu doreşte modificarea Constituţiei în actualul mandat al Parlamentului, iar solicitarea preşedintelui ca Parlamentul să lucreze prin comisia de revizuire chiar vara aceasta ar putea fi respinsă. Astfel, pentru putere, miza acestei perioade este să reuşească să deblocheze lucrările comisiei de revizuire, care a fost înfiinţată de un an, însă ostilitatea opoziţiei ar putea să îi dea bătăi de cap. Este posibil ca mesajul preşedintelui să fie un îndemn la mobilizare chiar pentru aleşii arcului guvernamental.

Pe de altă parte, PSD şi PNL spun că sunt de acord cu micşorarea la 300 a numărului de parlamentari, dar numai prin păstrarea bicameralismului şi sub condiţia introducerii acestei modificări sub forma unei legi, nu a unei propuneri de revizuire.  Nu este exclus ca şeful statului să vină şi cu o propunere de compromis, de vreme ce recent declara că are de gând să negocieze cu partidele deblocarea discuţiei pe Constituţie şi că este dispus să renunţe la ultima parte din mandat pentru ca alegerile parlamentare să fie din nou suprapuse cu prezidenţialele. "Iau în calcul orice variantă care, în primul rând, ar face ca această Constituţie să treacă cât mai apropiat de forma în care am propus-o, dacă nu, sunt deschis şi la compromis. (...)  Dacă am putea resuprapune mandatul preşedintelui cu al Parlamentului aş fi un preşedinte dispus să cedeze parte din mandat ca suprapunerea să se realizeze", a spus Băsescu pe 23 iunie. "Nu mă pot duce în faţa Parlamentului fără nimic în buzunar", mai declara Băsescu pe 1 iunie.

De remarcat totuşi că în proiectul Constituţiei trimis de Parlament mandatul preşedintelui rămâne de cinci ani. Opoziţia a respins însă oferta înainte ca ea să se formalizeze pe motiv că "anii de mandat" ai lui Băsescu nu sunt ai săi, personal, astfel că sunt slabe şanse ca soluţia, oricare ar fi ea, să fie primită cu interes.

Preşedintele Băsescu este aşteptat să facă şi clarificări despre reorganizarea administrativă. Sâmbătă, UDMR a declinat ceea ce Băsescu a vorbit ca despre oferta sa maximală, adică Harghita şi Covasna "să rămână aşa cum sunt" şi să se creeze alte opt judeţe mari. Refuzul UDMR, căruia Kelemen Hunor i-a "lipit" un avertisment voalat -"dacă se vor forţa nişte lucruri, ne vom ridica de la masă şi vom mulţumi pentru colaborare"- poate avea însă consecinţe care nu sunt anticipate în prezent. Nu se ştie în ce fel va percepe Traian Băsescu acest refuz şi dacă decizia CRU va aşeza altfel piesele pe tabla coaliţiei.