ANAF a publicat unul dintre cele mai ”înfricoșătoare” documente din ultima perioadă. Este vorba de strategia pe următorii 4 ani, mecanismul prin care instituția plănuiește să aducă bani la buget.

ANAF este una dintre cele mai criticate instituții din România, iar această realitate nu se va schimba curând. Tocmai a ajuns online Strategia ANAF 2021 – 2024 și nu este deloc încurajatoare, mai ales pentru persoanele fizice sau pentru cei care încă mai visează la digitalizarea serviciilor finanțelor publice.

ANAF și-a publicat strategia pentru următorii 4 ani în dezbatere publică. Multe dintre ideile principale au fost vehiculate în ultima perioadă de către șefa instituției, Mirela Călugăreanu. Țintele principale sunt simple. De exemplu, se dorește ca până în 2024 să scadă decalajul fiscal la TVA cu „până la 10%”, un scop nobil.

Un alt obiectiv este reprezentat de creșterea ponderii veniturilor colectate în PIB din perspectiva administrării fiscale cu 2,5%. Cu alte cuvinte, oficialii ANAF vor să devină recuperatori mai buni, iar acei bani se pare că vor veni de la persoanele fizice, de la angajați obișnuiți și de la toți ceilalți care nu fac bani din poziția de patron.

Acest țel este formulat cât se poate de clar. Se dorește „revenirea, până la finalul anului 2022, la nivelul înregistrat în anul 2019, pentru indicatorul Gradul de confomare la declarare și la plată”, se arată în document.

Se va începe cu angajări masive, aproximativ 2000 de oameni. „Dacă în prezent există circa 2500 de posturi vacante, peste 5 ani numărul acestora va crește la 6000, ca urmare a atingerii pragului vârstei de pensionare de către unii funcționari. Este evident faptul că digitalizarea va genera o reducere a numărului de posturi vacante necesare și, ținând seama că perioada de formare a unui angajat este de minim doi ani, în perioada 2021 – 2024 este necesară ocuparea prin recrutare externă a 2000 de posturi vacante”, se arată în document. În principal, posturile noi vor viza IT, statistică, econometrie și managementul proiectelor.

Având în vedere numărul foarte mare de firme care și-au întrerupt activitatea în pandemie sau au intrat în faliment, mai ales din HoReCa, ANAF vrea să aducă bani la buget din controale la adresa persoanelor fizice. Două paragrafe sintetizează mutarea atenției în noua direcție:

1. Acțiuni concomitente și colaborative ale structurilor de inspecție fiscală, antifraudă fiscală și control venituri persoane fizice care să vizeze aspecte privind atât persoanele juridice implicate în activități cu caracter fraudulos, cât și identificarea și verificarea beneficiarilor reali ai acestor companii, cu posibilitatea urmăririi traseelor de fraudă și de mutare a profiturilor în alte jurisdicții.

2. Eficientizarea acțiunilor de executare silită destinate recuperării arieratelor fiscale. Având în vedere faptul că din perspectiva conformării voluntare s-au creat numeroase instrumente privind procesul de administrare fiscală, din punct de vedere al acțiunilor de executare silită destinate recuperării arieratelor fiscale și în egală măsură, în ceea ce priveste prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, acțiunile ANAF se vor derula în sistem integrat vizând atât persoanele juridice, cât și persoanele fizice care au calitatea de asociați, administratori până la beneficiarul real, în condițiile legii. Această modalitate de investigare a comportamentelor fiscale necorespunzatoare va aduce cu certitudine o eficiență sporită în ceea ce privește colectarea veniturilor la bugetul general consolidat, din sfera ANAF.

În teorie, documentele atrage atenția și asupra unor aspecte pozitive pentru toată lumea, dar rămâne să vedem dacă se vor și materializa. Aparent, se dorește simplificarea formularelor, declarațiilor și a altor documente fiscale pentru a susține conformarea voluntară la declararea obligațiilor fiscale:

reducerea numărului de formulare și declarații;
simplificarea și reconceptualizarea formularelor și declarațiilor;
simplificarea, în continuare, a fișei analitice pe plătitor.