Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, spune într-un interviu acordat Agenției de Presă NewsIn, că ia în calcul posibilitatea ca la liceu să fie admişi doar elevii care au o anumită medie.

Într-un interviu acordat Newsin, ministrul Educației Remus Pricopie, face o "radiografie" a sistemului de învățământ, vorbeşte despre numărul mare de profesori care se vor pensiona în următorii ani, și spune ce schimbări vor avea loc în sistemul educațional. De asemenea, Pricopie face referire și la o serie de măsuri pe care le consideră viabile pentru a crește rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat, dar spune și ce își propune, în calitate de ministru, în ceea ce privește învățământul profesional.

Ce vă propuneţi în privinţa învăţământului profesional?

Remus Pricopie: Învăţământul profesional intră în aceeaşi categorie cu discuţia pe care am avut-o despre formarea personalului didactic: multe schimbări şi atunci şi rezultatele întârzie să se vadă. Prima problemă pe care noi trebuie să o clarificăm este aceea a modului în care ne uităm noi la copiii noştri şi ce aşteptări avem noi la copiii noştri. Credem noi că toţi copiii sunt la fel? Şi din păcate unii cred asta. Eu nu cred că sunt copiii la fel. Eu am doi copii, un băiat şi o fată şi deşi cresc în aceeaşi familie sunt diferiţi, au opţiuni diferite, au înclinaţii diferite. Prin urmare, eu cred că trebuie să acceptăm ideea că fiecare copil trebuie să aibă să posibilitatea să urmeze traseul cel mai potrivit pentru opţiunile lui, pentru interesele lui şi capacităţile lui. Avem copii care intră la liceu pentru că avem clasa a IX-a obligatorie cu medii sub 5 şi atunci de ce ne mirăm că acest copil nu reuşeşte să termine liceul sau nu reuşeşte să susţină examenul de bacalaureat? Eu cred că învăţământul profesional şi tehnic poate să înceapă foarte bine de la clasa a IX-a şi că acest copil trebuie să aibă posibilitatea, pe de-o parte, să înveţe o meserie, şi aici este o altă discuţie apropo de ce oferim pentru că sunt meserii în România pentru care nu găseşti formare. De exemplu au venit colegii de la Ministerul Culturii şi mi-au spus că în România nu mai există restauratori în mecanică fină, cei care să repare un ceas vechi de un anumit număr de ani. Un alt domn ministru vine şi îmi spune că cu greu în România mai găseşti sondori, o meserie care pe vremuri nu numai că era căutată, dar România era celebră şi prin contractele pe care le avea în străinătate. Deci pe de-o parte trebuie să oferim copiilor posibilitatea să se îndrepte către meserii dacă au această dorinţă. Pe de altă parte, paleta de meserii pentru care noi asigurăm formare trebuie să fie revizuită, întărită, extinsă. Am început discuţii şi cu alte state, să vedem ce fac ţările care sunt performante în această zonă - Austria, Germania, Finlanda – au rezultate foarte bune pentru a menţiona doar trei şi există deja o serie de proiecte pe care le-am început cu aceste ţări şi, dacă se poate, să învăţăm din experienţa lor. Bani, e foarte important atunci vorbeşti despre susţinerea unui anumit sector să ai şi susţinere financiară. Există bani, există o direcţie specială pe fonduri structurale, pentru a vorbi doar de banii pe fonduri structurale, care pot fi folosiţi pentru învăţământul profesional şi tehnic. Şi nu în ultimul rând sistemul de educaţie trebuie să fie construit în aşa fel încât în orice moment un elev care a optat pentru acest traseu de învăţământ profesional să poată să-şi continue studiile şi să ajungă să obţină diploma de bacalaureat, dacă doreşte. Cu alte cuvinte, trebuie să existe permeabilitate între trasee.

Cum vedeţi problema meditaţiilor pe care profesorii le dau elevilor?

Remus Pricopie: Avem legi. Ştiţi, noi de multe ori repetăm o întrebare, cum rezolvăm o problemă? Păi în primul şi în primul rând să respectăm legea. Avem legi în ceea ce priveşte meditaţia, nu este o crimă să faci meditaţii. OK, dacă părinţii vor să investească mai mult decât oferă şcoala în copiii lor, dacă profesorii vor să facă meditaţii, dar să respecte legea, deci există reglementări foarte clare în acest sens.

Sunt încă mulţi părinţi care se plâng de acel fond al clasei, ce măsuri aveţi în vedere pentru a reglementa această problemă?

Remus Pricopie: Şi aici sunt reguli foarte clare. Atât timp cât oricine, eu am dreptul să merg la şcoală şi să contribui cu ceva, de la făcut curăţenie în clasă, lucru pe care l-am făcut înainte de a începe şcoala cu alţi părinţi, la, nu ştiu, să asigurăm o anumită dotare. Atât timp cât acest lucru se face într-un cadru legal şi nu circulând bani într-o formă ascunsă, nu văd care este problema. Sigur că ideal ar fi să nu fie nevoie să ajungi în situaţia asta, dar să ştiţi că în toate statele occidentale, şi am discutat lucru ăsta şi la Ministerul Finanţelor, să avem un mecanism mult mai clar, ca opţiunile părinţilor de a sprijini, chiar şi financiar, o şcoală, să urmeze un traseu legal şi vizibil. Să existe posibilitatea, aşa cum există şi acum posibilitatea acelor donaţii, dar să fie mult mai clar şi traseul mult mai bine pus pe hârtie. Altfel, orice fond al clasei care nu ştii exact ce se întâmplă cu acei bani şi unde se duc banii este o procedură ilegală. Or părinţii, profesorii, directorii, toţi trebuie să cunoască acest lucru.