Cine plăteşte cele mai mari şi cele mai mici impozite pe proprietate?

Cine plăteşte cele mai mari şi cele mai mici impozite pe proprietate?

Impozitul pe proprietate este una dintre cele mai controversate taxe locale. Deşi suntem printre ţările care plătesc cel mai puţin la acest capitol, fiecare ameninţare cu scumpirea se transformă în alarmă naţională. Asta pentru că la nivelul de trai din România, orice majorare poate însemna periclitarea bugetelor de familie. IMOPEDIA.ro a făcut un top al celor mai mici şi celor mai mari impozite din ţară, precum şi o comparaţie cu situaţia altor ţări europene.

 

Bucureştiul are cele mai mari impozite pe locuinţe, după cum era de aşteptat. Urmează apoi zonele turistice, unde primăriile au decis să îşi impoziteze mult mai puternic contribuabilii decât în celelalte oraşe ale ţării.

 

Astfel, un top cinci al celor mai mari impozite pe locuinţe şi terenuri ar arăta cam aşa:

1. Bucureşti

2. Constanţa

3. Târgu - Mureş

4. Braşov

5. Tulcea

 

Prin detalierea acestui top, aflăm că în Bucureşti, o garsonieră situată în zona A, cea ultra-centrală, este impozitată cu 93 lei/an, iar una situată în zona D îl costă pe proprietar 82 lei/an. Un apartament cu două camere situat în aceeaşi zonă centrală are un impozit de 125 lei, în timp ce în zona D ajunge la 111 lei. Impozitul pe un hectar de teren este de aproximativ 8.900 lei în zona A şi scade până la 3.300 lei în zona D.

 

În Constanţa, pentru o garsonieră aflată în centrul oraşului se achită o taxă de 80 de lei, iar pentru una aflată la periferie, impozitul este de 60 de lei. Pentru un apartament cu două camere (60 mp) situat în zona centrală, proprietarii trebuie să plătească un impozit de 125 lei şi aproape 100 lei cât trebuie să achite un proprietar care locuieşte la periferie. Pentru terenuri aflate în oraş, impozitul din Constanţa urcă până la aproape 500 lei pentru 500 mp, în funcţie de cât de aproape este situat lotul de centrul oraşului.

 

În Târgu-Mureş, o garsonieră din centru se impozitează cu 75 lei, pe când una de la periferie cu 63 lei/an. Apartamentele cu două camere din centru au un impozit de 120 lei, iar pentru cele de la marginea orașului se plăteşte în jur de 110 lei. Casele cu suprafeţe de 100 mp se impozitează cu 210 lei/an dacă sunt în centru şi cu 185 lei/an dacă sunt la periferie.

 

În Braşov, pentru o garsonieră, impozitul variază între 68 şi 77 lei, în funcţie de zonă, iar pentru apartamentele cu două camere, impozitul este între 104 şi 125 lei/an. Impozitul pentru un teren în centrul oraşului ajunge la 8.900 lei/hectar, dar poate scădea până la 200 lei/hectar la marginea oraşului.

Ultimul oraş din top, Tulcea, este remarcabil mai ieftin. De exemplu, o garsonieră din zona centrală este impozitată cu puţin peste 60 lei, apropiat de preţul de la periferie: 55 lei. Pentru un apartament cu două camere, tulcenii plătesc o taxă de aproape 100 de lei în centru şi de 85 de lei la periferie, iar pentru un teren de 500 mp - 325 lei în centru şi 75 lei la periferie.

 

Cum se impozitează alte zone ale ţării

La Târgu-Jiu, garsoniera este taxată cu 65 de lei dacă se află în centru şi cu 57 de lei dacă e amplasată la periferie. Apartamentul cu două camere ajunge la 98 de lei, minimul fiind de 75 lei.

La Arad trebuie plătiţi 76 de lei pentru o garsonieră în centru şi 60 de lei pentru cea poziționată la periferie, iar pentru o locuință cu două camere - între 90 și 115 lei.

De asemenea, la Suceava, proprietarii trebuie să plătească 72,6 lei pentru garsoniera centrală sau 63,6 lei pentru cea mărginașă, iar pentru apartament - 111 lei în centru sau 96,5 lei la periferie.

Cele mai mici taxe locale din oraşele de importanţă regională se regăsesc la Craiova. Acolo, contribuabilii plătesc mai puţin de 60 de lei pentru garsoniera din centrul oraşului sau 50 de lei pentru cea de la periferie, respectiv sub 70 de lei (centru) sau 60 de lei (periferie) pentru un apartament cu două camere.

 

Când sunt impozitele mai mari şi când sunt mai mici?

Impozitele pe proprietate pot scădea cu până la 20% atât în Bucureşti, cât şi în multe alte oraşe ale ţării, dacă locuinţa este mai veche de 30 de ani, dar cresc progresiv dacă proprietarul nu este la prima locuinţă. La a patra proprietate, impozitul e dublu.

De asemenea, dacă suprafaţa casei este mai mare de 150 mp, valoarea impozabilă a acesteia se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 mp sau fracţiune din aceştia.

 

Ce taxe se plătesc în restul Europei?

În România, impozitul pe proprietate este de 0.1% din valoarea oficială a proprietăţii. Problema este că această valoare nu a mai fost actualizată din 2003, deci reprezintă în cel mai bun caz 25-35% din valoarea de piaţă. Astfel, impozitul real nu este de 0.1%, ci de maximum 0.03-0.04%, printre cele mai mici din Europa. Dar chiar dacă luăm în calcul nivelul oficial, avem oricum cele mai mici impozite din Europa.

• În Bulgaria, procentul este de 0.16% din valoarea de piaţă, care este actualizată anual

• În Ungaria, impozitul mediu este de 3.95 euro/mp, adică aproximativ 0.4% pentru un apartament de 60 mp în valoare de 60.000 de euro

• În Spania se plăteşte de la 0.4 la 1.1%

• Iar în Polonia, taxele pe proprietate sunt infime în cazul persoanelor fizice, între 0.1 şi 0.2 euro/mp

Stirea anterioara

Mesteci gumă zilnic? Iată ce poţi păţi

Stirea Urmatoare

Audi în valoare de peste 73.000 lei furat din Italia, oprit la Stânca

Va rugam sa folositi un limbaj decent; mesajele postate vor fi validate de un Moderator inainte de a fi publicate pe site.

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.

Site-ul www.ziarebotosani.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.