Sfânta şi Marea Joi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri şi superstiţii în Joia Neagră

Sfânta şi Marea Joi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri şi superstiţii în Joia Neagră

Astăzi este Joia Mare din Săptămâna Patimilor, o zi plină de simboluri pentru creştinii ortodocşi din toată lumea.

În Joia Mare se prăznuieşte spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda. Este ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colaci de post, vin, miere și fructe.

În această seară, creştinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Joia Mare, Joia Neagră sau Joimăriţa este o zi plină de semnificaţii şi tradiţii.

Săptămâna Patimilor este săptămâna când credincioșii se pregătesc să primească lumina Învierii, este săptămâna presărată cu frumoase rânduieli şi obiceiuri străvechi, care trebuie ţinute din Duminica Floriilor – momentul intrării lui Iisus în Ierusalim – şi până la Învierea Sa și chiar în zilele de Paști. Este o săptămână sfântă, binecuvântată, în care postul trebuie ținut strict și pregătirile de Paște făcute ca la carte. Joia Mare este o zi importantă, când are loc Denia Mare.

Potrivit credinţei creştin-ortodoxe, în această zi Mântuitorul le-a spălat picioarele ucenicilor, fiind îndemnaţi la smerenie. Tot în Joia Mare se vopsesc ouăle în roşu, urmând ca în Sâmbăta Mare să se coacă pasca şi cozonacul. În săptămâna Patimilor, credincioșii rememorează pas cu pas calea urmată de Iisus Hristos pentru mântuirea omului și învingerea morții, cale care culminează cu evenimentul crucial al creștinismului: Învierea.

Joia Mare este cunoscută și ca Joia celor 12 Denii. Cele 12 lumânări aprinse la citirea Deniilor vor fi aprinse pe parcursul întregului an, ele având puteri deosebite, spune tradiția.

Denia pentru Joia Mare este închinată amintirii a patru evenimente deosebite in viața lui Iisus: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă pentru smerenie, cina cea de taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și începutul patimilor.

Spălarea picioarelor ucenicilor. Biblic, evenimentul este mărturisit e Sfântul Ioan Evanghelistul și în înfățișează pe Iisus Hristos spălând picioarele ucenicilor. Spălarea are caracter purificator - Iisus i-a curățat pe ucenici de păcate. Tot prin acest gest este arătată smerenia. În zilele noastre acest gest este un privilegiu de a te dărui altora prin jertfă. Ritualul a precedat Cinei cea de taină.

Cina cea de taină. Biblic, acest eveniment este momentul când Iisus prin folosirea vinului şi a pâinii le arată ucenicilor cum urmează să fie jertfit. „Cina Domnului a fost instituită de Iisus Hristos în noaptea în care a fost vândut”, spune apostolul Pavel făcând referire la momentul în care Iuda îl va trăda pe Mântuitor.

La slujba din Joia Mare sunt citite cele 12 evanghelii al patimilor Mântuitorului. Procesiunea religioasă cuprinde Denia şi Vecernia care sunt unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

În Joia Mare există superstiția conform căreia fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare evanghelie, apoi îşi pun sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul. În această zi se face ultima pomenire a morților din Postul Mare, iar tradiția spune că, în noaptea dintre Miercurea Mare și Joia Mare, se deschid mormintele, iar sufletele morților se întorc la vechile lor locuințe, unde rămân până în sâmbăta dinainte de Rusalii. Obiceiul este, la sate, să li se lase câteva scaune afară pentru a se odihni pe ele și să se facă focuri mari în curte la care să se încălzească. Din Joia Mare până în ziua de Paşti, nu se mai trag clopotele la biserici, ci doar se bate toaca. Credincioşii participă, simbolic, la arestarea, judecarea, condamnarea, batjocorirea şi răstignirea Mântuitorului, scrie crestinortodox.ro.

Tradiții și obiceiuri în Joia Mare, Joia Patimilor, Joia Neagră sau Joimăriţa
În tradiţiile românilor, Joia Mare se mai numeşte Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimăriţa. Ea este termenul până la care femeile trebuiau să termine de tors cânepă. La cele leneşe se spunea că vine Joimăriţa să vadă ce-au lucrat. Iar dacă le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o femeie bătrână mergea pe la casele cu fete mari şi dădea foc cânepii netoarse. Sau copiii, unşi pe fata cu negreala, mergeau să le îndemne la lucru pe fetele de măritat şi să primească ouă pentru încondeiat de Paşte, zicând: "Căţii / Matii / Toarse câlţii; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai ros. / Scoate ţolul să ţi-l văz! / Şi de-l ai, / Să te - nduri şi să ne dai / Cele ouă - ncondeiate / De acolo din covate".

Joia Mare este considerată binefăcătoare pentru morţi. Acum se face ultima pomenire a morţilor din Postul Mare. În Oltenia şi acum se fac în zori, în curţi şi / sau la morminte focuri pentru morţi din boz sau nuiele; se spune că ele închipuiesc focul pe care l-au făcut slujitorii lui Caiafa în curtea arhierească, să se încălzească la el, când Iuda l-a vândut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfântul Petru, când s-a lepădat de Hristos. În unele locuri (zona Clujului) de Joia Mare se strigă peste sat. Dar strigarea o făcea Voevoda Ţiganilor - un flăcău căruia i se comunicau abaterile fetelor şi feciorilor din Postul Mare.

Joia Mare, ziua în care se vopsesc ouăle de Paşte
Joia Mare este cunoscută mai ales, în cultura populară actuală, ca ziua în care se înroşesc ouăle; pentru că se spune că ouăle înroşite sau împistrite în această zi nu se strică tot anul. De asemenea, oamenii cred că aceste ouă sfinţite şi îngropate la moşie o feresc de piatră. Ouăle se spală cu detergent, se clătesc, se lasă la uscat, apoi se fierb în vopsea. Mai demult, ouăle se vopseau cu coji de ceapă, cu sunătoare (pojarniţa), cu coajă de crin roşu sau cu flori de tei; luciul li se dădea ştergându-le, după ce s-au fiert, cu slănină sau cu untura.

Culoarea roşie care se foloseşte la vopsitul ouălor simbolizează sângele Mântuitorului. Tradiţia spune că Maica Domnului s-a dus la crucea pe care era răstignit Iisus şi a pus la picioarele sale un coş cu ouă. De atunci, în amintirea jerfei Sale, ouăle de Paşte se vopsesc în roşu.

În Joia Mare, oamenii fac focuri pe morminte
Potrivit tradiţiei, în Joia Mare se fac focuri mari pe morminte şi în gospodării, pentru pomenirea celor decedaţi şi pentru alungarea spiritelor rele. Ritualul se păstrează cu sfinţenie în câteva sate din Dolj şi Satu Mare. Înainte de răsărit, sătenii aprind focurile din Joia Mare, pentru a-i cinsti pe cei care au trecut în nefiinţă. Oamenii adună vreascuri uscate şi le dau foc chiar în faţa caselor, pentru a-şi comemora apropiaţii trecuţi în nefiinţă. Ritualul continuă apoi la cimitir, unde femeile din sat aprind focuri şi pe mormintele celor dragi. Ritualul se păstrează şi în satele din Ţara Oaşului. Şi aici, în Joia Mare, sătenii aprind focuri pentru alungarea spiritelor rele. 

În Joia Mare se face ultima pomenire a morţilor din Postul Mare. 

Slujbele Deniilor la Catedrala Patriarhală
Slujbele Deniilor încep zilnic la ora 17,00, la Catedrala Patriarhală. Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române, programul liturgic este următorul:

- Sfânta și Marea Joi, 2 mai, de la ora 9:30 – Sfânta Liturghie;

- Sfânta și Marea Vineri, 3 mai:

08:00 – 11:30 – Vecernie cu scoaterea Sfântului Epitaf;
11:30 – 16:50 – credincioșii vor putea trece pe sub Sfântul Epitaf;
17:00 – 20:30 – Denia Prohodului Domnului și procesiunea cu Sfântul Epitaf.
Sfânta și Marea Sâmbătă, 4 mai 2024

08:00 – 12:30 – Slujba Ceasurilor, Obednița și Vecernia unită cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare;
13:00 – 19:00 – Catedrala Patriarhală va fi închisă pentru pregătirea slujbei de Înviere.
Învierea Domnului – Sfintele Paşti, 5 mai 2024

00:00 – Părintele Patriarh Daniel va oferi Sfânta Lumină ierarhilor, preoților și diaconilor în pridvorul din fața Reședinței Patriarhale, iar aceștia o vor distribui credincioșilor pe culoarele special amenajate; slujba Învierii va fi oficiată în exteriorul Catedralei Patriarhale, iar Sfânta Liturghie va fi în interior.
12:00 – Slujba Vecerniei Învierii Domnului (A doua Înviere) în interiorul Catedralei Patriarhale.
Luni și marți din Săptămâna Luminată (6 – 7 mai 2024)

09:30 – Sfânta Liturghie arhierească.

Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim în Sâmbăta Mare
Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, inaugurată de Părintele Patriarh Daniel în anul 2009, continuă și în acest an. Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim în seara zilei de sâmbătă, 4 mai 2024, de părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așezămin­telor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, şi va fi oferită, ca întotdeauna, delegaţilor eparhiilor Patriarhiei Române prezenți la Aeroportul Internaţional Otopeni. 

Ulterior, centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii din cadrul lor. Și în acest an, Lumina Sfântă va fi dusă, prin intermediul unui delegat al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, de la București la Chișinău, unde va fi oferită parohiilor din Mitropolia Basarabiei. În aceeași seară, în jurul orei 19:00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Stirea anterioara

Cum depistezi ouăle expirate. Cinci metode rapide pentru a le evita

Stirea Urmatoare

Incendiu izbucnit la o casă din Dimăcheni. Pompierii dorohoieni au intervenit pentru stingere - FOTO

Va rugam sa folositi un limbaj decent; mesajele postate vor fi validate de un Moderator inainte de a fi publicate pe site.

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.

Site-ul www.ziarebotosani.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.