Comisia de buget-finanțe din Camera Deputaților a aprobat astăzi, 2 iunie 2026, proiectul care elimină supraimpozitarea contractelor de muncă part-time, blocat în Parlament încă din 2023. Noua măsură legislativă, susținută de o majoritate formată din AUR, PNL și USR, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, după ce va trece de votul final din Parlament. Ulterior acestei date, taxarea angajaților se va calcula exclusiv pe baza venitului efectiv realizat.

Schimbare majoră pe piața muncii. Supraimpozitarea contractelor part-time va fi eliminată de la 1 ianuarie 2027
O decizie legislativă extrem de așteptată de mediul de afaceri și de angajații din România a primit astăzi un semnal verde în Parlament. Proiectul de lege care prevede eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă cu timp parțial a fost aprobat de comisia de buget-finanțe din Camera Deputaților.

Aceasta reprezintă ultima etapă procedurală înainte ca inițiativa să ajungă pe masa plenului pentru votul final.

Proiectul legislativ înregistrase un blocaj prelungit, deoarece documentul stătea la comisia de buget a Camerei Deputaților încă din anul 2023. Anterior, inițiativa fusese demarată de Partidul Național Liberal și adoptată rapid de Senat. În cadrul ședinței de astăzi, deblocarea proiectului a fost posibilă prin mobilizarea unei majorități formate din parlamentarii AUR, PNL și USR.

Această alianță politică a votat favorabil modificarea fiscală, stabilind ca implementarea noilor prevederi să devină realitate începând cu data de 1 ianuarie 2027. Din acel moment, taxarea contractelor part-time se va realiza exclusiv pe baza valorii lor efectiv realizate.

Istoricul unei măsuri controversate și efectele economice resimțite de piață
Pentru a înțelege importanța acestei decizii, trebuie să privim înapoi în vara anului 2022. În luna august a acelui an, a intrat în vigoare o măsură dură de creștere a taxării pentru contractele cu normă parțială, adoptată de Guvern prin ordonanță la mijlocul lunii iulie.

Executivul stabilise atunci ca toate contribuțiile de asigurări sociale (CAS) și asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru contractele part-time să nu fie mai mici decât cele aplicate la nivelul salariului minim brut pe țară.

Chiar dacă un angajat lucra doar două ore și primea un salariu proporțional, taxele datorate statului erau calculate ca și cum acesta ar fi încasat salariul pentru o normă întreagă de opt ore.

Deși actul normativ din 2022 a prevăzut anumite excepții aplicabile pentru categorii specifice de persoane fizice, cum ar fi elevii sau studenții cu vârsta de până la 26 de ani înscriși într-o formă de școlarizare, impactul general a fost considerat devastator de către specialiști.

La începutul anului 2023, peste 60 de parlamentari provenind majoritar de la PNL, dar sprijiniți și de colegi de la PSD și AUR, au conștientizat blocajul economic și au inițiat proiectul de eliminare a acestei suprataxări.

Argumentul principal a fost acela că Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 a introdus o măsură fiscală profund inechitabilă și ineficientă, fundamentată în mod eronat de Ministerul Finanțelor, instituție care a presupus din start că angajatorii acționează cu rea-credință.

Argumentele parlamentarilor și impactul bugetar pozitiv estimat de inițiatori
Inițiatorii legii au explicat pe larg că suprafiscalizarea și-a demonstrat rapid ineficiența economică prin efecte profund negative asupra pieței muncii. Prevederile legale anterioare au provocat desființarea și încetarea automată a zeci de mii de contracte de muncă cu timp parțial.

Firmele mici nu au mai putut suporta costurile artificiale, fapt care a determinat o creștere evidentă a evaziunii fiscale și a muncii la negru. Din acest motiv, veniturile colectate la bugetul general consolidat din contribuții și din impozitul pe venit au scăzut simțitor, contrar așteptărilor inițiale ale Guvernului.

Noul proiect propune o soluție firească, prin care baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări datorate de persoanele fizice va fi reprezentată strict de venitul efectiv realizat de salariat. Parlamentarii estimează că impactul bugetar al noii legi va fi unul semnificativ pozitiv pe termen mediu și lung.

Schimbarea de paradigmă va stimula o revigorare vizibilă a pieței prin înregistrarea de noi contracte legale de muncă part-time. Totodată, fenomenul muncii nedeclarate se va reduce substanțial, generând încasări mai mari din impozitul pe salarii și diminuând cheltuielile statului destinate asistenței sociale.