România riscă sancţiuni drastice din partea Uniunii Europene dacă nu reuşeşte într-un an să introducă apă curentă şi canalizare în toate localităţile din ţară.

România a avut zece ani şi fonduri europene la dispoziţie pentru a moderniza localităţile cu peste două mii de locuitori, însă nu a reuşit să facă prea mare lucru în ceea ce priveşte absorbţia banilor UE. Populaţia poate plăti amenzi de sute de mii de euro zilnic, din 2015, în loc să beneficieze de utilităţi absolut necesare, cum ar fi apa curentă şi canalizarea, din vina incompetenţei politicienilor.

Un an pentru a recupera zece pierduţi

În momentul în care România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, statul şi-a asumat obligaţia ca până în 2015 toate localităţile cu peste două mii de locuitori să beneficieze de apă curentă la un preţ decent, canalizare şi staţii de epurare. UE a pus la dispoziţie mai multe miliarde de euro în ultimii zece ani pentru ca autorităţile locale să poată îndeplini obligaţiile asumate, numai că banii se acordau pe baza unor proiecte. Cum rata de absorbţie a României în ceea ce priveşte fondurile europene este cea mai scăzută din Uniune, cu aproape un an înainte de termenul final, cele mai multe localităţi nu beneficiază decât de alimentarea parţială cu apă.

Dacă în următorul an autorităţile nu vor reuşi să construiască în localităţile cu peste 2.000 de locuitori reţele de apă şi canal şi staţii de epurare, România riscă o amendă de câteva milioane de euro şi penalizări de sute de mii de euro zilnic până la remedierea situaţiei. Ministerul Mediului, cel care ar fi trebuit să supravegheze implementarea proiectelor în ţară, a făcut o estimare a sancţiunilor pe care le-ar putea plăti România, dar cu toate acestea încă nu ştie exact cum stau lucrurile în teritoriu. Astfel, potrivit calculelor guvernanţilor, cuantumul amenzilor care ar putea fi propuse de UE pentru România este de 1.740.000 euro, suma forfetară minimă fixă, la care se adaugă penalităţile pe zile de întârziere, ce pot varia între 2.000 şi 124.000 euro/zi.

Primarii nu vor să cedeze ­controlul

Marian Petrache, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, speră ca în scurt timp să rezolve problema apei şi a canalizării, deşi există mai multe localităţi unde lucrările nici nu au început. ”MasterPlanul pentru apă-canal ar trebui să fie gata anul viitor. Noi avem hărţi, proiecte, totul pregătit şi sper să terminăm în Ilfov. Este greu, deoarece pot spune că judeţul are cam trei primari care ştiu ce înseamnă administraţie locală. În restul localităţilor ne mişcăm mai încet”, a declarat acesta.

Vina aparţine atât primăriilor, cât şi intereselor financiare din spatele acestor proiecte, recunoaşte chiar preşedintele CJ. „Unii nu vor să cedeze controlul firmelor care distribuie apa. Ca toată lumea să beneficieze de apă la un preţ normal ar trebui să existe o firmă la nivel judeţean care să compenseze pentru cei din comuna Dascălu, spre exemplu, unde un metru cub de apă costă cinci lei din cauza numărului mic de locuitori, cu preţul redus din Buftea sau un alt oraş, unde un metru de apă costă până în doi lei. Primarii nu vor să concesioneze firmele locale de apă pentru că le aduc lor venituri pe plan local sau mai ştiu eu unde. Cert este că vom plăti amenzi destul de mari dacă nu vom reuşi într-un an să terminăm treaba”, a precizat Marian Petrache.

Edilii locali speră să-i păcălească pe reprezentanţii UE prin ­faptul că doar vor începe lucrările până în 2015, astfel încât să ­obţină o amânare a amenzilor.

Statul român nu a găsit încă o soluţie sau un responsabil pentru situaţie, după cum ne-a declarat purtătotul de cuvânt de la Ministerul Mediului, Ciprian Turturică. “Până în prezent, nu a fost stabilit la nivelul Guvernului României cine va plăti penalităţile în cazul unei condamnări a României de către CJUE, însă este posibil ca într-o primă etapă sancţiu­nile aplicate să fie plătite de la bugetul de stat, urmând ca ulterior să se încerce recuperarea lor de la persoanele juridice şi fizice responsabile de neîndeplinirea măsurilor”, a fost răspunsul reprezentanţilor Guvernului.

Judeţul cu cele mai mari probleme

„În ceea ce priveşte mediul se poate ajunge foarte uşor la mai multe proceduri de infringement. Noi ne-am asumat mai multe lucruri pe care nu cred că vom reuşi să le ducem la capăt la termenul propus. Lucrările la apă şi canal s-au mişcat destul de încet. Din ceea ce ştiu eu, sunt judeţe unde abia s-au început lucrările şi soluţiile tehnice sunt foarte grele.Unul dintre aceste judeţe este Tulcea, unde alimentarea cu apă este foarte greu de realizat în anumite localităţi cu probleme”, a declarat Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului. Sursa: ziare.ro