Târgul de identități. Ce se întâmplă cu CNP-ul tău

Târgul de identități. Ce se întâmplă cu CNP-ul tău

Datele personale a milioane de români au devenit marfă pe o înfloritoare piață virtuală. Instituțiile statului publică informațiile pe internet, fără să-și asume vreo responsabilitate.

„Dar de ce e nevoie de CNP-ul meu?”. După ce primisem coletul, am completat repede spațiile pentru nume, prenume și oraș dintr-un formular. M-am oprit însă, preț de-o întrebare, în fața șirului cu 13 căsuțe goale.

Băiatul de la firma de curierat e puțin surprins de întrebare, dar scoate răspunsul potrivit: „Pentru a fi inclus în baza noastră de date și a beneficia pe viitor de ofertele noastre”. Îl întreb dacă știe că CNP-ul are un caracter special. Renunță la replicile învățate și zâmbește la auzul unei asemenea naivități: „La câte CNP-uri se găsesc pe internet...”.

Tânărul acesta are dreptate: milioane de date cu caracter special ale românilor plutesc în mediul virtual. Pot fi pescuite la liber sau contra cost, în funcție de prospețimea „mărfii” și de cantitate. În multe cazuri, datele se scurg dinspre instituțiile statului: direcții de Evidență a Populației, case județene de asigurări de sănătate, tribunale. Sunt ambalate apoi de personaje cu niscaiva cunoștințe în domeniul IT și nas pentru afaceri.

Pentru autoritățile locale și centrale, protecția datelor personale ale cetățenilor pare să fie considerată un moft. „Ceea ce se întâmplă în instituțiile publice din România ține, în majoritatea cazurilor, de nepăsare. Oamenii aceștia nu conștientizează că, prin ceea ce fac, aduc atingere unor drepturi fundamentale”, rezumă situația juristul Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (APTI).

În schimb, printre cetățeni pare să se închege o preocupare, după ani în care toată lumea a împărțit copii după buletin în stânga și-n dreapta. Un eurobarometru recent arată că 77% dintre români consideră că, în toate situațiile, ar trebui să li se ceară consimțământul înainte ca datele personale să fie colectate și procesate. Doar 2% sunt de acord ca informațiile lor personale să fie prelucrate fără un consimțământ expres.

Reprezentanții Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) sunt depășiți de situație: spun că au prea puțini oameni – 30 de angajați, între care un singur specialist IT - și că acțiunile lor se limitează, în general, la rezolvarea plângerilor și sesizărilor care apar. Iar după scandalul de la recensământ - atunci când au prins contur primele îngrijorări serioase pe acest subiect - numărul plângerilor și sesizărilor aproape s-a dublat: au fost 453 doar în prima jumătate a acestui an, față de 528 în întregul an 2011.

SCANDALUL RECENSĂMÂNTULUI

CNP-urile românilor, prinse în războiul politic

Până la recensământul de anul trecut, îngrijorările cu privire la datele personale apăruseră rar printre preocupările românilor. Controversele din toamna lui 2011 au fost alimentate de disputa politică și de bâlbâielile administrative.

Lucrurile au mers prost de la început. Institutul Național de Statistică (INS) a întocmit un model de formular pentru recensământ, care conținea, între altele, o rubrică dedicată CNP-ului. Potrivit purtătorului de cuvânt al ANSPDCP, Alina Săvoiu, documentele au ajuns la Autoritate, iar specialiștii de acolo au făcut observații cu privire la securitatea datelor și încălcări ale vieții private.

Ordonanța de Guvern nr. 36/2007 privind efectuarea recensământului populației și al locuințelor din România în anul 2011 prevedea, la articolul 12: „În vederea asigurării exhaustivității înregistrării persoanelor și a calității datelor, la recensământ sunt înregistrate și utilizate codul numeric personal, precum și etnia, religia și limba maternă, prin libera declarație a persoanelor intervievate (...)”. Așadar, colectarea CNP-urilor fusese hotărâtă pe vremea cabinetului condus de liberalul Călin Popescu-Tăriceanu. Unii politicieni au fost totuși de altă părere.

Toate acestea răsturnări de situație au creat confuzie deopotrivă în rândul celor recenzați și al recenzorilor. D.B., care a lucrat ca operator în acele zile, povestește: „Când le ceream CNP-ul, reacțiile oamenilor erau diferite. Și s-au diversificat și mai mult în acele zile când ba era obligatoriu, ba nu. Au fost unii care au refuzat să-l dea, indiferent de consecințe”.

Juristul Bogdan Manolea spune că toată învălmășeala a pornit de la eroarea majoră a reprezentanților INS, „care nu au știut să explice de ce le trebuie datele personale colectate, precum și o lipsă de atenție adecvată asupra scopului procesării datelor personale. Eroarea a fost speculată inclusiv din punct de vedere politic, de anumite partide care au exacerbat o problemă reală. Dar a trecut momentul, și de atunci majoritatea a uitat de ea. Păcat”. Anchetă realizată în cadrul programului „Supporting Investigative Journalism”, organizat de Freedom House România

Stirea anterioara

Mesteci gumă zilnic? Iată ce poţi păţi

Stirea Urmatoare

A început modernizarea unui nou drum județean de piatră - FOTO

Va rugam sa folositi un limbaj decent; mesajele postate vor fi validate de un Moderator inainte de a fi publicate pe site.

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.

Site-ul www.ziarebotosani.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.