Cum caracterizati activitatea primului an de mandat in colegiul Dvs?

Reprezint in Parlament colegiul senatorial Dorohoi - Flamanzi. Avand in vedere faptul ca tin in permanenta legatura cu primarii si factorii decizionali din aceste zone si saptamanal ma deplasez in aceste localitati, stiu cu exactiatate toata problematica zonei.

Daca ar fi sa ne raportam la problemele din fiecare localitate, va spun ca ele difera de la o zona la alta. Raman insa acele aspecte comune care tin de invatamant, de infrastructura si de partea sociala. Avand in vedere spiritul gospodaresc si expertiza in domeniu a autoritatilor locale, care au inteles ce inseamna sa faci administratie performanta, la care daca adaugam si implicarea mea in calitate de senator pentru sustinerea eforturilor de performanta a domniilor lor, pot spune ca vorbim de o situatie buna. Asta nu inseamna ca nu mai sunt multe de facut dar mai sunt insa 3 ani din acest mandat.

Activitatea parlamentara nu se reduce doar la diferitele dimensiuni ale acesteia si a rezultatelor aferente, ci trebuie sa asigure o comunicare clara si transparenta cu cetatenii, cu cei care m-au ales pentru a-i reprezenta in Parlament. Consider ca este de datoria tuturor parlamentarilor nu doar sa ne indeplinim mandatul cu care am fost trimisi in Parlament, ci sa le spunem oamenilor, cu deschidere si onestitate, ce am facut, ce nu am facut, in ce stadiu suntem cu proiectele demarate si ce construim mai departe. Acestea sunt, dupa mine, singurele cai pe care le avem la indemana pentru a mentine, in mod responsabil si autentic, increderea oamenilor.

In toate realizarile primului meu an de mandat, cea mai importanta o reprezinta investitia in infrastructura rutiera a colegiului: asfaltarea unui segment de drum national de 7.4 km care traverseaza orasul Flamanzi (cea mai importanta investitie din Flamanzi din ultimii 30 de ani), reabilitarea drumului national Botosani-Flamanzi si refacerea covorului asfaltic care traverseaza orasul Bucecea, investitii care nu au fost prevazute in bugetul anului 2013 pentru Botosani, cu  valoare de peste 100 miliarde de lei vechi. Acesta realizare reprezinta rodul efortului sustinut a intregii echipe PSD.

Marti, 19 noiembrie, Guvernul isi va asuma raspunderea pe legea descentralizarii. Care este punctul Dvs de vedere?

Domeniile care se descentralizeaza ca si competente, atributii si institutii sunt sanatatea, agricultura, mediul, cultura, tineret si sport, autorizarea si clasificarea in turism, cluburi si baze sportive, tabere scolare, atributiile teritoriale in ceea ce priveste pescuitul. Cu bugetul de anul viitor se impaca foarte bine. Impactul bugetar este neutru, nu este nici un fel de cheltuiala in plus. Prin acest proces de descentralizare aproximativ 14.000 de oameni vor lucra in institutiile descentralizate. Adica cei care lucrau pana acum in institutii deconcentrate, care erau in subordinea ministerelor, pleaca cu toate drepturile pe care le au in acest moment la institutiile descentralizate care vor fi in subordinea autoritatilor locale, inclusiv cu cheltuielile de personal aferente pentru fiecare functionar, salariat, care intra intr-o institutie descentralizata din bugetul ministerului respectiv se deplaseaza suma aferenta catre institutia care va fi in subordinea consiliului judetean sau local.

In perioada urmatoare va intra in dezbatere in Parlament bugetul de stat pentru anul 2014. Cum comentati structura acestuia?

Discutarea si adoptarea in Guvern a proiectului de buget pe 2014 a fost chiar in ziua in care Eurostat a confirmat faptul ca Romania are cea mai mare crestere trimestriala din UE, de 2,7%, o crestere economica pe care Romania nu a mai avut-o din anul 2008.

In cifre, bugetul pe 2014, bugetul Romaniei in ansamblul sau, buget de stat, asigurari sociale, toate celelalte bugete care fac parte din bugetul consolidat, banii Romaniei sunt 230 de miliarde de lei.

Vreau ca toata lumea sa inteleaga ce se intampla cu acesti bani, pentru ca toata lumea vorbeste “sa ne fie dat de la buget”. In primul rand, aproape 50 de miliarde – 47,7 – sunt banii de salarii. 52 de miliarde din bugetul consolidat, buget de asigurari sociale si transferuri, sunt banii pentru pensii. 20 de miliarde de lei sunt platile de asistenta sociala, toate tipurile de asistenta sociala – somaj, ajutoare, incalzire, insotitorii persoanelor cu dizabilitati, etc.

Foarte important, in 2014 avem 40 miliarde de lei pentru investitii – 6 % din PIB. Am tinut sa compar cu 2011 pentru ca in polemica politica cele mai bune sunt cifrele. Si am tot auzit ca guvernul a taiat banii de la investitii. In 2011 erau alocate 35 de miliarde pentru investitii, in 2014, iata, 40 de miliarde, 6% din PIB, 40 de miliarde reprezinta cea mai mare suma alocata pentru investitii,

Aproximativ 15 miliarde de lei platim dobanzi si diverse credite exigibile, 6 miliarde subventii – aici, cea mai mare parte fiind subventiile pentru agricultura. 40 de miliarde de lei reprezinta cheltuielile cu bunurile, serviciile pentru tot aparatul administrativ central si local si alte 10 miliarde sunt transferuri, plati catre UE, catre alte structuri din care face Romania parte.

Cam acesta este bugetul Romaniei si cred ca este necesar sa stie toata lumea ce se intampla cu banii. Evident ca exista sute de capitole si detalii care sunt prevazute in Legea bugetului de stat. Vreau sa precizez in mod foarte clar ce se intampla cu sanatatea si educatia, pentru ca, repet, nu sunt de acord cu batalia politica, nu sunt de acord cu dezinformarea. Sanatatea are in 2014 un buget de peste 30 de miliarde de lei, per total. Ministerul Sanatatii a primit cu 2,5 miliarde de lei mai multi bani decat in 2013, de la 5,2 miliarde la 7,8, iar la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate vor merge 22,6 miliarde fata de 22,5.  In cadrul acestui buget, s-a decis, ca un mesaj pentru medicii tineri, pentru medicii rezidenti, acordarea tuturor acestora – e vorba de aproape 15.000 de medici rezidenti – a unei burse lunare neimpozitabile de 150 de euro pentru medicii si farmacistii rezidenti.

Vor creste cu 10% salariile profesorilor debutanti din invatamantul preuniversitar, cu vechime maxima de sase ani, si cu 10% salariile preparatorilor si asistentilor universitari. Vreau sa adaug aici, desi va exista un capitol separat, ca pentru profesorii titulari in acest an sunt  prevazuti peste un miliard de lei, pentru a plati, in continuare, hotararile judecatoresti, prin care acestia si-au castigat drepturile taiate de catre guvernul Boc in 2010, si acesta se adauga la ceea ce s-a prezentat.

Obiectivele principale pentru noul buget: indexarea pensiilor peste rata inflatiei, cu 3,76%, si cresterile salariale pentru profesorii debutanti si medicii rezidenti, stimularea cresterii economice bazate pe investitii prin: cresterea investitiilor publice – 40 de miliarde, in special cresterea cofinantarii fondurilor europene; anul viitor putem si trebuie sa absorbim circa 5 miliarde de euro din programul financiar 2007-2013; stimularea mediului de afaceri, prin schemele de garantii de stat si ajutoare de stat, in special prin schema de garantare pentru IMM; sprijinul pentru producatorii agricoli, subventia pe hectar va creste si in 2014 si s-a dovedit, plata la timp a acestor subventii, s-a dovedit esentiala pentru anul agricol bun pe care l-am avut si pe care speram sa-l avem si anul viitor.

Totodata, guvernul Ponta a luat in calcul si reducerea cu cinci puncte procentuale a contributiilor sociale, cota unica, evident, va ramane la nivelul actual, TVA la paine ramane 9% si se pregateste pentru aplicarea acestei cote de TVA redus si pentru alte produse alimentare. Salariul minim va fi crescut cu 12,5%, urmand sa beneficieze circa 900.000 de oameni de aceasta crestere, cresterea pensiilor si cresterea venitului minim garantat cu 5%.

Vreau sa va spun ca in 2013, in sfarsit, ajungem la PIB-ul din 2008. Adica inchidem o perioada de scadere a Romaniei: 2009 – 2010 – 2011 – 2012. Si in 2013 am revenit, dupa cinci ani, acolo unde eram in 2008. Si, evident, in 2014 vom avea cel mai mare PIB calculat dupa Revolutie.

Au fost doua modele, diferite. Modelul 2009 – 2011 – austeritate, taieri de salarii si pensii, cresterea TVA-ului si imprumuturi foarte mari de la institutiile internationale. Dupa 2012, 2013 si modelul pe care il propunem impreuna, guvernul actual, coalitia de guvernare, pentru 2014, este pastrarea cresterii economice, cresterea veniturilor categoriilor afectate de criza, in special pensionari, categorii speciale de bugetari, repararea anumitor nedreptati comise in 2010 – 2011, care au afectat categorii sociale, disciplina bugetara, pastrarea si, eventual, scaderea unora dintre taxele cele mai importante. Cota unica a ramas si va ramane 16%. TVA-ul a fost scazut la produsele de panificatie si avem ca intentie scaderea si la alte categorii. Contributiile de asigurari sociale in semestrul II vor avea o scadere semnificativa, de 5%, pentru a stimula in continuare crearea de locuri de munca.

Obiectivele din 2013 le reiau, doar foarte pe scurt, ca sa stim de unde am plecat. Cheltuieli crescute cu 14 miliarde de lei, stimulând accelerarea cresterii economice de la 1,6% la 2,7%. Au fost platite arieratele, datoriile din sanatate, 2,6 miliarde de lei. A fost un efort extrem de mare, pentru a aplica Directiva europeana care cere ca toate medicamentele si serviciile medicale sa fie platite in 90 de zile. Practic, in acest an, noi am platit doua tipuri de facturi, Casa Nationala si Ministerul Sanatatii, facturile curente si facturile mostenite din trecut. Salariul minim a crescut cu 15%. De asemenea, venitul minim garantat. Pensiile au beneficiat de o crestere pentru prima data dupa trei ani. Inflatia – 4,95 in 2012, a ajuns in 2013 la 1,8. Cursul de schimb valutar, ati vazut ca in octombrie 2013 a reprezentat chiar un leu putin mai puternic decât in 2012,  ceea ce e foarte bine pentru cei care au rate in euro. Nu a fost la fel de bine pentru exportatori, dar, dupa cum ati vazut, exporturile au mers bine, iar deficitul bugetar, adica cât ne imprumutam mai mult si cu cât cheltuim mai mult decât producem, a scazut la 3% din PIB; am iesit, pentru prima data dupa 2008, anul trecut din procedura de deficit excesiv, iar anul acesta a scazut din nou la 2,6 si va scadea, anul care vine, la 2,2.

Unul din cele mai importante obiective atinse in 2013, dincolo de cresterea economica, este evolutia ratei de absorbtie a fondurilor europene de la 7%, grad de absorbtie, la 27% si aceasta crestere va continua, bazata pe faptul ca, in timp ce anul trecut erau blocate, practic, toate Programele Operationale Sectoriale si Programul Operational Regional, astazi, când vorbim, absolut toate programele de finantare din fonduri structurale si de coeziune sunt active, se efectueaza plati si se fac cereri de decontare.

Acestia sunt banii, acestea sunt cifrele. Cred ca guvernul si-a indeplinit aproape toate obligatiile pe care si le-a asumat, are sprijinul politic in parlament pentru a merge in 2014 cu noul buget, care sa asigure continuarea cresterii economice, dezvoltarea zonei private, dar si repararea nedreptatilor fata de categoriile defavorizate: pensionari, medici rezidenti, profesori debutanti, cei platiti cu salariul minim si, de asemenea, pentru realizarea unor mari proiecte de infrastructura.

Reabilitarea drumului Botosani – Suceava este un subiect mult dezbatut in ultimul an. Va exista finantare in bugetul pentru 2014 pentru finantarea acestui drum?

Da, suma pentru aceasta investitie va exista in bugetul anului 2014. Drumul Botosani-Suceava reprezinta o prioritate a Guvernului condus de Victor Ponta care si-a luat personal angajamentul ca va reabilita acest segment rutier. Inca de anul trecut premierul Ponta a promis botosanenilor ca acest drum va fi refacut in intregime. Fondurile necesare refacerii acestui mult discutat si disputat sector de drum nu trebuie neaparat sa apara in b_victorpontalastejarulbotosani52lista cu investitiile prioritare, intrucat aceste lucrari sunt asigurate din finantarile directe ale CNADNR. Este meritul parlamentarilor PSD care au sustinut mereu ca investitia se va realiza si, timp de un an, au intreprins toate demersurile pentru reabilitarea tronsonului de drum si care au avut de infruntat comentariile opozitiei dar si ale partenerilor de alianta care si-au exprimat in diverse randuri scepticismul asupra realizarii investitiei. Din contra, acum, cand problema este rezolvata, PNL se lauda cu demersurile realizate de parlamentarii PSD si cu alocarea de fonduri care a fost asigurata de primul ministru. Ca sa concluzionam, lucrarile vor fi finalizate in anul 2014, deoarece primul ministru Victor Ponta este o persoana care isi respecta promisiunile facute si este constient de importanta acestui segment de drum european pentru botosaneni.

Care sunt cele mai importante proiecte legislative ale Dvs de la inceputul mandatului si pana acum?

Pana in acest moment sunt semnatarul a 28 de proiecte de lege. Doua dintre ele au devenit legi: „Constituirea si functionarea parcurilor industriale” si “Completarea si modificarea Codului Fiscal – scutirea de la plata impozitului pe teren pentru proprietarii de teren degradat sau poluat care nu a fost inclus in perimetrul de ameliorare”. Celelalte se afla in diverse stadii: 10 initiative au fost adoptate de Senat, 7 initiative sunt  in dezbaterea comisiilor de specialitate, iar alte 11 sunt inscrise pe ordinea de zi pentru a fi dezbatute in plen. Cele la care am lucrat in ultima perioada vizeaza revizuirea Constitutiei Romaniei, modificarea si completarea legii administratiei publice locale, modificarea legii privind alocatia de stat pentru copii, propunere legislativa privind unele masuri de reglementare a transportului rutier de produse agricole pe drumurile publice, legea dialogului social, legea privind reproducerea umana asistata medical, legea privind ziua libera pentru ingrijirea sanatatii copilului, instituirea zilei de 2 iunie ca zi nationala pentru adoptie, dar si altele.

Activitatea parlamentara nu presupune doar proiectele legislative, ci si intrebarile si interpelarile adresate membrilor Guvernului. Pana acum am adresat ministrilor 18 intrebari si 13 interpelari avand ca subiect problemele semnalate din teritoriu de autoritatile publice locale dar si cele semnalate de cetateni. Pe langa cele mentionate, trebuie amintite si declaratiile politice, in numar de 10, care vizeaza si acestea subiecte care privesc bunul mers al activitatilor din Romania. Puteti regasi pas cu pas activitatea mea in cadrul Parlamentului accesand pagina de web a Senatului Romaniei.

In ultima perioada au aparut diverse zvonuri precum ca ati detine un imobil in comuna Stauceni. Care este pozitia Dvs fata de acest subiect?

Aceste zvonuri au un iz extrem de profund de atac politic. Un raspuns simplu si pertinent din partea mea ar fi: nu detin nici un fel de proprietate nici in comuna Stauceni, nici in Botosani, nici in alta parte, asa cum lesne se poate vedea si din declaratia mea de avere.

Pentru ca sunt o persoana onesta, care nu are afaceri, nu are alte surse financiare in afara celor cuvenite in calitate de senator si care nu are absolut nimic de ascuns, vreau sa lamurim acest subiect care a fost dezvoltat la comanda adversarilor politici.

In comuna Stauceni locuiesc parintii sotului meu. Oameni gospodari si respectati in comunitate, care au muncit cinstit o viata, si-au dorit ca la batranete sa aiba copii alaturi de ei, asa ca si-au propus sa construiasca o casa noua, o casa decenta pentru toata familia.

Pentru constructia casei au inceput achizitionarea materialelor inca din anul 2008, iar constructia a inceput in 2010, in regie proprie, nefiind definitivata nici in prezent. Asa cum o arata si documentele, care sunt acte publice, deci pot fi consultate de orice curios, proprietarii terenului si a constructiei sunt socrii mei iar noi, alaturi de ceilalti copii, am contribuit doar material la constructie, fiecare dupa posibilitatile proprii.

Bineinteles ca se va incerca in perioada urmatoare ca acest subiect sa fie folosit ca un breaking news si, de aceea, imi voi rezerva dreptul de a da in judecata acei jurnalisti care vor denatura realitatea prin prezentarea unei false spete avand drept scop stirbirea imaginii mele. Sunt un om corect si transparent si nu am absolut nimic de ascuns, caruia nu ii e rusine de realizarile sau nerealizarile sale.

Cum comentati faptul ca presedintele organizatiei judetene a PNL Botosani, Florin Turcanu, nici nu vrea sa auda de o colaborare cu PSD la alegerile europarlamentare?

Prin anuntul presedintelui  Turcanu ca nu participa la alegerile europarlamentare alaturi de PSD daca se decide la centru acest lucru,  nu face decat sa recunoasca ca nu mai doreste sa faca parte din USL. Astfel este clar ca tradeaza increderea celor care au legitimat cu votul lor aceasta alianta. Daca toate mesajele liderilor nationali ai celor doua partide sunt foarte clare in aceasta directie acela de mentinere a unitatii in interiorul USL, iata ca la Botosani acest aspect nu este luat in consideratie de catre liderul PNL Botosani. In acest moment nu cred ca este cazul sa ne indepartam de la obiectivul pentru care a fost creata Uniunea Social Liberala si sa dezamagim populatia pentru un orgoliu nemasurat.

Pe de alta parte, domnul Turcanu este deja intr-o continua campanie electorala. A sufocat judetul cu tot felul de materiale de campanie, pliante, fluturasi, panouri. Uita totusi un aspect esential, oamenii s-au saturat de atatea campanii electorale. Ar fi cazul sa mai si muncim pentru ei, nu doar sa ne gandim cum sa le cerem votul. E dreptul domniei sale sa isi faca orice campanie electorala doreste. Insa noi cei de la PSD nu agreem aceasta forma de campanie  ostentativa. Costul acestor materiale difuzate in fiecare sat din judet e urias si ostentativ fata de saracia multor cetateni din judet. Nu asa le aratam oamenilor ca suntem alaturi de ei. Pentru ca nu e suficient sa apari pe un panou sau intr-un pliant. Unii apar pe panouri dar nu au facut nimic pentru cetateni. Tot e bine, ca cetatenii stiu cine era responsabil si nu a facut nimic.

Sursă: Monitorul de Botoșani

[gallery link="file" orderby="title"]