Ordinea in care se pleaca la colindat: primii - copiii mici

In satele din Bistrita-Nasaud, in Ajunul Craciunului, primii care pleaca la colindat sunt copiii mici, care trec din casa in casa si rostesc: "Buna dimineata la Mos Ajun!". Pentru colindul lor, primesc bani, covrigi sau mere.

In jurul pranzului, la colindat merg si copiii mai mari. Ei formeaza cete sau merg singuri la casele vecinilor si prietenilor pe care ii intreaba: "Primiti colinda?". Daca gazda le raspunde afirmativ, incep cantecul si la incheiere spun: "Slobozi-ne gazda-n casa,/ C-afara ploua de varsa si ne ninge de ne stinge". Colindatorii sunt poftiti inauntru si rasplatiti cu prajituri, dar si cu bani.

Abia dupa ce se insereaza, la colindat pornesc si tinerii, care merg, de regula, la cunoscuti unde petrec mai mult timp in compania gazdelor. Sunt invitati la masa si serviti cu prajituri si vin, dar nu li se ofera bani. Adultii pleaca la colindat dupa ce se innopteaza bine. Ei incep colindatul cu casa preotului si continua cu locuintele primarului si ale altor oameni de vaza din sat, care sunt obligati sa tina poarta casei deschisa pana in zori, semn ca sunt bucurosi de oaspeti. Colindatul poate dura pana dimineata si este reluat si in ziua de Craciun.

Steaua, jocul caprei, pitaratul - alte obiceiuri vechi

In prima zi de Craciun, copiii, in special, baietii, merg cu Steaua, simbol al astrului care i-a calauzit pe cei trei crai de la Rasarit catre ieslea in care s-a nascut Iisus.

Steaua este confectionata dintr-un contur de sita pe care se fixeaza bete din lemn dispuse sub forma unor raze, este impodobita cu beteala si hartie colorata, are un clopotel si este asezata pe un bat de lemn. In zona Gura Humorului, Solca, Partesti Poieni si Radauti se pastreaza jocul caprei, in zona de munte a judetului Suceava - Bazinul Dornelor si Campulung Moldovenesc, Fundu Moldovei cel al cerbului, in timp ce in zona de podis a judetului - Suceava si Falticeni - este specific jocul caiutilor condusi de un vataf.

Pitaratul, un obicei vechi, se pare, din vremea dacilor se pastreaza in Ajunul Craciunului in satul Limba din Alba, unde copiii merg din casa in casa pentru a aduna in traiste pitarai - niste colacuti, mere, nuci sau alte bunatati. Sarbatorile de iarna aduc, in Marginimea Sibiului, intrunirea cetelor de juni de la Saliste, un obicei pastrat inca din 1895, care constituie o atractie pentru turisti.

Impodobirea caselor: crengute de busuioc agatate de grinda

Apropierea Sarbatorii Nasterii Domnului este un nou prilej pentru gospodine de a-si primeni si impodobi casele, de a agata de grinda sau de streasina crengute de busuioc, levantica sau menta ca sa poarte noroc celor din casa, dar si ca sa parfumeze aerul incaperilor sau sa alunge moliile. Copiii si tinerii se pregatesc din timp pentru aceasta sarbatoare repetand colindele fie in cadrul sezatorilor, fie in casele unora dintre ei, alegandu-si cu grija sefii cetelor din randul celor ce cunosc datinile locului.

Mancaruri traditionale: raciturile, carnea cu hrean, chisca si cozonacii cu nuca si mac

In Bucovina, in zilele premergatoare Ajunului Craciunului, femeile "scoboara din pod" oalele pentru gatit mancarea de "fruct", pe baza de carne. Printre mancarurile gatite de bucovinence pentru zilele de Craciun se numara zeama de carne cu tocmagi, galuste cu crupe, raciturile din carne de cocos, carne cu hrean si smantana si cozonacii cu nuca si mac, la mesele festive servindu-se si preparate din carne de porc: carnati afumati, toba sau "burdahan" sau chisca.

Credinte populare si superstitii legate de Craciun

In satele Romaniei gasesti numeroase credinte populare legate de Craciun. In ajunul Craciunului, gospodarii pun mana pe toate uneltele din curte, pentru a le folosi cu spor in anul urmator. Se pun in toate cele patru colturi ale mesei catei de usturoi si seminte de mere, ce vor apara familia de deochi si farmece. Stapanul casei pune o potcoava intr-o caldare cu apa. Barbatul bea primul din ea, apoi o da vitelor, ca sa fie tari ca fierul. Femeile pun un ban de metal si o nuca in apa de spalat, spre a fi in anul ce vine frumoase si bogate. In ajun de Craciun se curata hornurile casei, iar funinginea e pusa la radacina pomilor pentru un viitor rod bogat. La Craciun, painea se asaza pe masa pentru a atrage belsugul; tot in acelasi scop, sub fata de masa, se pune pleava de grau.

Se zice ca daca nu daruiesti nimic in Ajunul Craciunului te va parasi prosperitatea. Cine se saruta sub vasc in noaptea de Ajun va avea noroc in dragoste, cine evita insa sarutul de sub vasc va avea ghinion. In Ajunul Craciunului nu trebuie sa lasi pe nimeni sa-ti inchida usa deoarece s-ar putea sa aiba mana rea si-ti va alunga norocul din casa. Copiii care se nasc in noaptea de Craciun sunt cei mai norocosi.