Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) a pus în dezbatere publică controversatul proiect de lege care obligă furnizorii de servicii telecom să stocheze timp de şase luni date despre apelurile telefonice, sms-urile şi email-urile populaţiei pentru a fi folosite î n eventualele investigaţii în caz de infracţiuni. Legea a fost armonizată cu prevederile CCR, care o declarase neconstituţională în urmă cu doi ani.

Proiectul MCSI dispune companiilor de profil să stocheze timp de jumătate de an date privind sursa şi destinaţia convorbirilor, sms-urilor şi e-mailurilor, precum şi informaţii privind data, ora şi durata respectivei comunicări. De asemenea, vor fi stocate datele necesare pentru identificarea tipului de comunicare, a echipamentului de comunicaţie al utilizatorului, precum şi date pentru identificarea locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile. Legea se va aplica atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice.

Ministerul dă asigurări în nota de fundamentare a proiectului că legea nu vizează stocarea conţinutului, ci doar a acelor date care ar putea fi folosite de către autorităţi în timpul unei investigaţii sau cercetări a infracţiunilor grave.

"Dată fiind importanţa datelor de trafic şi localizare pentru cercetarea, descoperirea şi urmărirea penală a infracţiunilor, după cum s-a demonstrat prin cercetări şi experienţa practică a mai multor state membre, la nivel european s-a simţit nevoia de a se asigura că datele generate sau prelucrate în cursul furnizării serviciilor de comunicaţii, sunt păstrate pentru o anumită perioadă, de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii", se arată în comunicatul MCSI.

Legea nu este nouă. În 2008, Parlamentul României a adoptat legea 298/2008 pe aceeaşi temă având la bază Directiva europeană 2006/24/CE care prevede obligaţia furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii de a asigura crearea unor baze de date în vederea păstrării, pe o perioadă de timp cuprinsă între 6 şi 24 de luni, sub rezerva conditţiilor prevăzute de directivă, cu scopul ca aceste date să fie folosite pentru prevenirea, cercetarea, descoperirea şi urmărirea penală a infracţiunilor şi, în special, a criminalităţii organizate.

Ulterior, Curtea Constituţională a declarat legea neconstituţională, actul normativ fiind abrogat. Între timp, Comisia Europeană a transmis României un aviz de nerespectare a termenului de implementare a directivei, punând astfel Ministerul de resort în situaţia de a redacta o nouă lege în acest sens.