De când administrarea cimitirelor din Afumaţi a fost preluată de firma Arhiepiscopiei, înmormântarea a devenit un lux pentru locuitorii acestei comune de lângă Bucureşti. Oamenii sunt revoltaţi de preţurile mari şi cred că banii ar fi destinaţi construcţiei Catedralei Mântuirii Neamului. În replică, reprezentanţii Bisericii spun că veniturile merg la „activităţi filantropice“.

Moartea a devenit, de câteva luni, motiv de ceartă pe bani între enoriaşii din comuna ilfoveană Afumaţi şi reprezentanţii Bisericii. Totul a început în toamna anului trecut, când firma „Chivotul Mare”, al cărei unic asociat este Arhiepiscopia Bucureştilor, a preluat administrarea celor două cimitire din localitate. Mulţi locuitori ai comunei, aflate la 15 km de Capitală, s-au bucurat la vestea că mai-marii Bisericii se vor ocupa de cimitirele lor. Se aşteptau la înţelegere şi la preţuri mici. S-au înşelat. La scurt timp după preluarea cimitirelor, firma „Chivotul Mare” a subcontractat administrarea celor două cimitire din Afumaţi către firma Beligi, din Bucureşti. Odată cu venirea acesteia, sumele pe care oamenii trebuie să le scoată din buzunar pentru îngroparea morţilor au crescut considerabil. Noua firmă percepe taxe – şi nu unele mici - inclusiv pe aprinderea candelelor şi pe tămâierea mormintelor. În plus, afumăţenilor nu li se permite să apeleze la alţi prestatori de servicii din acest domeniu.

Fost administrator de cimitir: „E o mafie“

Înteţirea eforturilor de colectare a banilor de către Arhiepiscopie ar avea legătură cu nevoia de capital pentru construirea Catedralei Neamului, spun unii afumăţeni. Li s-a transmis, la slujbă, că însuşi Patriarhul a cerut preoţilor contribuţii mai mari din Ilfov. Astfel, de vină pentru preţurile mari nu ar fi numai firma adusă de oamenii Bisericii, ci chiar înaltele feţe bisericeşti, care îşi cer partea, acuză o parte dintre enoriaşi.

Petre Buga are casa chiar peste drum de unul dintre cele două cimitire ale comunei şi de peste 20 de ani a prestat servicii de înhumare şi construcţii de monumente funerare în localitate. Din toamna anului trecut, afacerea sa a fost trasă pe linie dreaptă. „E o mafie. Am administrat cimitirul Afumaţi I, de la pădure, până n-am mai vrut să le dăm bani la Mitropolie. În octombrie 2013, s-a făcut o aşa-zisă licitaţie. Nouă nu ni s-a permis să luăm parte. Să auzim apoi că a fost câştigată de firma „Chivotul Mare”, care, colac peste pupăză, este firma Preafericitului Daniel, Patriarhul ţării,” spune Buga.

La scurt timp după licitaţie, Petre Buga a primit o vizită de la reprezentanţii firmei „Chivotul Mare”, care i-au propus să administreze, sub antrepriză, cimitirul, în schimbul unei contribuţii lunare către „Chivotul Mare”. „Eu sunt plătitor de taxe de 20 la sută, ca întreprindere familială, 10 la sută îmi ia şi parohia Afumaţi, le-am propus să le dau şi lor 15 la sută. Nu, nu, nu, zice, noi vrem banii lunar. Dacă eu într-o lună nu bag niciun mort, ce fac? Dau din banii copiilor? Nu ne interesează, zice. Gândiţi-vă la o sumă şi daţi-ne răspunsul“, povesteşte Buga, potrivit căruia suma pe care o vroiau lunar cei de la Arhiepiscopie ar fi fost de 1.000 de euro.

Cum răspunsul n-a venit, oficialii Bisericii au apelat la o altă firmă – Beligi, cu sediul în Bucureşti, iar lui Buga nu i s-a permis să presteze lucrări în cimitir. „Chiar dacă vin oamenii la mine, eu nu pot să-i ajut. Chiar dacă, de exemplu, eu iau pentru o groapă cu pereţi zidiţi 800 de lei şi aştia iau chiar şi 3.000, pe mine nu mă lasă să fac lucrarea. Am lucrări începute pe care nu pot să le termin“, spune fostul administrator al cimitirului.

Ca să-l convingă pe fostul administrator să nu mai presteze lucrări în cimitir, noii stăpâni au simţit nevoia să-şi arate forţele, povesteşte Buga: „Nu au venit cu acte, documente. Au venit cu lumea interlopă, au adus şmecherii cu vreo 5-6 bolide d-alea mari şi negre şi mi-au transmis îţi facem, îţi dregem, mi-au ameninţat familia.“

Preţurile sunt „mărişoare, nu mari“

De o parte sunt enoriaşii, care se plâng de preţurile exagerate. De cealaltă parte este Arhiepiscopia. La mijloc, sunt cei patru preoţi (doi parohi şi doi secundari) ai comunei ilfovene cu aproape 8.000 de locuitori. Aceştia trebuie să răspundă în faţa enoriaşilor pentru preţurile mari şi nu se pot opune mai marilor din Arhiepiscopie. Aşadar, aleg să încerce să-i împace pe oamenii comunei şi să-i convingă că preţurile nu sunt chiar aşa de mari. „Sunaţi la Patriarhie, la Biroul de Presă“, ne roagă unul dintre cei doi parohi ai comunei, Florin Ionică. În ciuda multor săteni care se plâng, duminică de duminică, după slujbă, preotul spune că el personal nu a avut reclamaţii. „Preţurile sunt mărişoare, dar nu sunt mari. Dar totul se face cinstit, corect, cu factură“, spune părintele, potrivit căruia fosta firmă obişnuia să nu taie facturi.

Tensiunile au crescut îngrijorător în comună în ultimele luni, spune însă primarul localităţii, Gabriel Dumănică. „Lumea e clar nemulţumită, am avut plângeri din cauza preţurilor mari. Au impus şi nişte reguli în cimitire. Dacă vrea cineva să-şi facă curăţenie la locul de veci, e lăsat. Dar mai sunt femei care aveau grijă de mai multe locuri, şi nu le mai lasă, pentru ca lumea să apeleze la firmă, contra cost“, spune edilul.

Primăria a încercat o mediere între enoriaşi şi reprezentanţii Arhiepiscopiei: „Am avut o discuţie cu cei de la Chivotul despre preţurile mari. Dar nu au redus preţurile. Doar la cazurile speciale au acceptat să nu plătească, aceştia primesc de la primărie un ajutor de 700 de lei“.

O groapă zidită – 1.700 de lei

Reprezentantul firmei subcontractate de primărie, Andrei Cristea, împotriva căreia se revarsă furia localnicilor, spune că preţurile sale sunt mai mici decât cele din Bucureşti. „Lista mea de preţuri începe cu taxă groapă simplă care este 550 de lei. La orice groapă simplă se adaugă taxa de înhumare decedat, care este 100 de lei şi se mai adaugă taxa de presat-format pământul de 85 de lei. Astea sunt cele trei servicii obligatorii pe care trebuie să le solicite un client care vrea să îngroape pe cineva. Nu sunt neapărat obligatorii, ci necesare“, spune Cristea. „O lucrare puţin mai complexă, cum ar fi o groapă cu pereţii zidiţi cu cărămidă, poate ajunge chiar şi la 1.700 de lei“, admite patronul firmei. Potrivit oamenilor din comună, o lucrare mai amplă, de exemplu un cavou cu şase locuri, costă la noua firmă chiar şi 30.000 de lei. Fostul administrator spune că făcea o astfel de lucrare cu 10.000 de lei.

Motivul pentru care noul patron nu le permite oamenilor din sat să sape gropi ar fi siguranţa acestora. „Eu sap groapa, eu trebuie să bag, cu personalul autorizat, decedatul în groapă. Ei tot încearcă să sape ei groapa, să pună ei mortul acolo, de la asta a pornit totul. Dacă se surpă malul de pământ şi moare unul, cine e de vină? Şi n-am permis nimănui. Numai că s-a întâmplat de foarte multe ori să sape ei groapa, să facă ei înmormântări. De fiecare dată când s-a întâmplat, am făcut poze şi am făcut un referat, mai departe, către şefii mei, cei de la Chivotul Mare“, spune Cristea.

Întrebat dacă numai firma sa poate presta servicii de înhumare în Afumaţi, reprezentantul firmei ne-a îndrumat către cei care l-au subcontractat: „Asta întrebaţi mai departe, nu eu trebuie să vă răspund la întrebarea asta.“

Arhiepiscopia: „Veniturile sunt destinate susţinerii activităţilor social-filantropice“ Arhiepiscopia nu neagă exclusivitatea firmei şi face referire la pericolul la care se supun sătenii care sapă gropi şi la obligativitatea firmelor de profil să ceară acordul parohiei pentru a pres­ta orice servicii în cimitir.

Oficialii Arhiepiscopiei resping acuzaţiile afumăţenilor: „Veniturile realizate de SC Chivotul Mare sunt destinate susţinerii activităţilor social-filantropice ale Arhiepiscopiei Bucureştilor şi nu intră în buzunarele nimănui sub formă de dividende.“ În privinţa banilor proveniţi din contractul cu Beligi în Afumaţi, şi aceştia au o altă destinaţie decât cea suspectată de enoriaşi, transmite Arhiepis­copia: „Veniturile obţinute nu sunt destinate construirii Catedralei Mântuirii Neamului, ci intră în bugetul parohiei“.

Preţurile mari sunt explicate de cheltuielile mari impozite, material de construcţii, întreţinere cimitire etc., spun oficialii Bisericii. În ce priveşte acuzaţiile lansate de fostul administrator al cimitirului, Petre Buga, oficialii Arhiepiscopiei confirmă discuţiile cu acesta, dar neagă că ar i-ar fi cerut lunar 1.000 de euro.

Nici reprezentanţii companiei Beligi, nici cei ai Arhiepiscopiei nu au precizat care este suma pe care firma o virează Bisericii. Preţurile sunt mărişoare, dar nu sunt mari. Dar totul se face cinstit, corect, cu factură.“ Sursa: antena3.ro