Cine a scăpat de criză şi cum : Topul celor mai bogate judeţe

Cine a scăpat de criză şi cum : Topul celor mai bogate judeţe

Recesiunea a adâncit discrepanţele dintre judeţele ţării, arată datele publicate de Comisia Naţională de Prognoză.

 

>> Două judeţe nu au fost atinse de recesiunea din ultimii doi ani: Argeş şi Cluj. Alte cinci judeţe au ieşit din recesiune în 2010 .

>> Capitala a intrat în criză după o creştere fulminantă în 2008: 18%.

>> PIB pe cap de locuitor în Bucureşti este de 14 mii de euro, triplu faţă de media naţională şi de şase ori mai mare decât în cel mai sărac judeţ: Vaslui.

>> Diferenţa dintre salariile nete variază doar de la simplu (1.000 de lei în Bihor) la dublu (1.900 de lei în Bucureşti).

>> Şomajul a crescut cel mai mult în Transilvania, în timp ce în Capitală a rămas la un nivel aproape neglijabil: 2,3%. În schimb, rata de ocupare este dublă faţă de restul ţării.

>> Datele arată că o treime din judeţe au fost lovite de recesiune încă din 2008, chiar dacă media naţională a fost o creştere de 7,1%.

Cine a scăpat de recesiune

Două judeţe nu au fost deloc atinse de recesiunea din ultimii doi ani, arată ultimele date publicate de Comisia Naţională de Prognoză. În Argeş, produsul intern brut a crescut cu 3,9% în 2009 şi cu 4,6% în 2010. În Cluj, PIB a crescut cu 0,5% în 2009 şi cu 1,5% în 2010. Cele două judeţe sunt gazdele celor mai mari exportatori din România, Dacia respectiv Nokia. Alte cinci judeţe au reuşit să iasă din recesiune în 2010. Este vorba despre Timiş şi Arad, cu creşteri de câte 1,4%, Sibiu (0,8%), Prahova (0,5%) şi Braşov (0,4%).

La polul opus, cele mai mari prăbuşiri ale PIB în 2009 au fost în judeţele Mureş (-14,2%) şi Galaţi (-12,8%). În ultimul caz, scăderea a venit pe fondul prăbuşirii volumului de vânzări şi a cotaţiei oţelului.

 

Cât de mari sunt diferenţele şi de ce

Cel mai mare PIB pe cap de locuitor (Bucureşti) este de aproape trei ori mai mare decât media naţională (5.600 euro) şi de aproape şase ori mai mare decât în cazul ultimului clasat, Vaslui (2.500 de euro). Totuşi, o parte din banii raportaţi în Capitală ar proveni de fapt din afacerile desfăşurate în toată ţara de marii contribuabili. Acelaşi feno-men se întâmplă în oraşele mari, care servesc drept centrale regionale ale companiilor. Când este vorba de salarii, diferenţele sunt doar de la simplu (Bihor - 1.000 de lei net) la dublu (Bucureşti - 1.900 de lei net). Media naţională este de 1.400 lei. Pe de altă parte, un factor care atenuează diferenţele salariale este remuneraţia bugetarilor, care rămâne constantă indiferent de performanţa economică a judeţelor.

Cine produce şi cine consumă

Angajatorii din 35 de judeţe ale ţării cheltuiesc anual cu salariile unui lucrător mai mult decât produce fiecare locuitor al respectivului judeţ, arată o analiză a RL realizată pe baza datelor Comisiei Naţionale de Prognoză. În Bucureşti, unde nivelul salarial este cu mult peste media ţării, ca şi raportul PIB pe cap de locuitor, cheltuielile angajatorilor cu salariul fiecărui lucrător reprezintă doar 66% din cât produce fiecare locuitor al Capitalei (PIB/cap de locuitor). Raportul dintre PIB/cap de locuitor şi salariul mediu brut anual atinge cel mai mare nivel în judeţul Vaslui acolo unde cheltuielile angajatorilor cu remuneraţia unui lucrător reprezintă 229% din nivelul PIB/cap. Alături de Giurgiu şi Botoşani, Vasluiul face parte din triada judeţelor unde cheltuielile cu salariile sunt mai mult decât duble decât contribuţia fiecărui locuitor la formarea PIB.

 

Unde şi cum a lovit şomajul

Dacă Moldova a rămas şi în 2010 regiunea cu cel mai ridicat nivel al şomajului, Transilvania a avut cea mai îngrijorătoare evoluţie din acest punct de vedere. Potrivit datelor CNP, pe parcursul anului trecut zona centrală a ţării, adică judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, a pierdut peste 26.000 de angajaţi din cei 586 de mii înregistraţi în 2009. Scăderea de 4,5% plasează Transilvania pe primul loc în topul creşterii şomajului. Judeţul cu cele mai multe persoane fără un loc de muncă rămâne Vasluiul, cu o rată a şomajului de 11,4% şi doar 52.000 de angajaţi. La polul opus se află Capitala, cu un şomaj de doar 2,3%.

Cum vor arăta lucrurile în 2014

Până în 2014, PIB pe cap de locuitor în Bucureşti va ajunge la 20 de mii de euro, crede Comisia Naţională de Prognoză, care însă are o istorie de optimism excesiv. La nivel naţional, valoarea ar urma să ajungă la aproximativ 8.000 de euro, ceea ce înseamnă că decalajele regionale se vor accentua. Pe de altă parte, salariul mediu net în Bucureşti ar urma să crească cu numai 20%, până la 2.300 lei. În prognoza emisă în urmă cu trei ani, CNP estima că un salariu de 2.200 lei şi un PIB de aproape 22 de mii de euro pe locuitor al Capitalei vor fi atinse chiar din 2011.

La nivel naţional, salariul mediu net ar urma să ajungă în 2014 la 1.700 lei iar numărul salariaţilor să crească cu 200 de mii, până la 4,8 milioane.

Stirea anterioara

Mesteci gumă zilnic? Iată ce poţi păţi

Stirea Urmatoare

Lemne fără documente de proveniență confiscate de jandarmii botoșăneni - FOTO

Va rugam sa folositi un limbaj decent; mesajele postate vor fi validate de un Moderator inainte de a fi publicate pe site.

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.

Site-ul www.ziarebotosani.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.