Vicepremierul Liviu Dragnea ridică miză în dezbaterile pentru regionalizare. Deşi susţine că "nu există la această oră un proiect oficial de regionalizare", Dragnea, cel care este responsabil de punerea pe hârtie a noii hărţi a României, aruncă în discuţie subiectul capitalelor de regiuni, nu câte una însă pentru fiecare unitate, ci două sau chiar mai multe.

„Nu va fi o singură capitală într-o regiune. Ne interesează ca fiecare judeţ şi fiecare cetăţean din fiecare judeţ să se bucure de avantajele regionalizării. Dacă va fi un sediu administrativ într-un oraş, în alt oraş din alt judeţ va fi, de exemplu, direcţia regională de finanţe, în altă capitală de judeţ va fi direcţia regională de mediu şi aşa mai departe. Deci nu dorim să concentrăm într-un singur oraş tot pachetul puterii administrative, pentru că în paralel cu procesul de regionalizare se realizează şi cel de descentralizare", a spus Dragnea, într-o conferinţă de presă.

Tărâţă: „La regionalizare nu te încurci cu unul şi cu altul"

Ideea vicepremierului Dragnea nu este împărtăşită de toţi primarii sau preşedinţii de consilii judeţene. În regiunea de Nord-Est, cele două variante puse pe masă pentru capitala regiunii au fost Piatra Neamţ şi Iaşi. Deşi ambii primari au căzut de acord asupra celei de-a doua variante, fără prea multe discuţii, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Culiţă Tărâţă, nu agreează formula cu mai multe mici capitale.

„Când e vorba despre regionalizare, dacă vrei s-o faci cum trebuie, nu te încurci cu unul şi cu altul, nu trebuie să-l mulţumeşti şi pe Ionescu şi pe Popescu. Trebuie să alegi o singură capitală regională, care să aibă infrastructură, logistică bună. Nu am nimic împotrivă să fie Iaşi capitală regională, că merită. Eu sunt cu sufletul la Neamţ, dar cu capul la Iaşi, că acolo e puterea administrativă. Ideea e ca regionalizarea să nu se facă pe interese, ci pe necesitatea României", a declarat, contactat de gândul, preşedintele CJ Neamţ.

De baricada cealaltă, şeful CJ Iaşi, liberalul Cristian Adomniţei, se fereşte să facă speculaţii pe marginea subiectului regionalizării, pentru, aşa cum spune el, trebuie mai întâi definit acest concept.

„În primul rând noi trebuie să definim concret ce înseamnă o regiune, cum se finanţează şi cu ce face mai bună regionalizarea viaţa fiecărui om, să vedem dacă nu cumva o facem mai grea. Momentan se discută despre o formă fără fond", a spus Adomniţei.

Bojin: „Să se supere cine vrea"

În Regiunea de Vest, unde doar Timişoara a fost pe lista posibilelor capitale regionale, preşedinte CJ Timiş, Titu Bojin, nu agreează nici el varianta lui Liviu Dragnea cu mai multe centre puternice. Potrivit acestuia, când este vorba despre regionalizare trebuie să existe o armonie a judeţelor, "vrând- nevrând", adunate în jurul unei capitale regionale puternice.

„Eu nu văd bine împrăştierea instituţiilor prin judeţe. Trebuie să existe o coordonare, să lăsăm la o parte orgoliile şi să facem regionalizarea cum trebuie. Din punctul meu de vedere, nu putem discuta de două capitale, ar fi o neconcordanţă pe plan regional şi ar fi neorganizat să ai o direcţie într-o parte şi altă direcţie într-o parte. Prin regionalizare noi trebuie să armonizăm 4-5-6 judeţe, să le aducem împreună vrând-nevrând, că altfel cu ce ajutăm la centralizare? Asta e, să se supere cine vrea, dar nu putem face aşa multe capitale doar ca să nu se supere unul sau altul. Eu susţin Timişoara până la capăt", a declarat liderul din Timiş, contactat de gândul.

Cine este de acord

În ce priveşte regiunea de Sud-Est, unde fiecare edil îşi susţinea oraşul, pe lista propunerilor vehiculate fiind atât Constanţa, cât şi Brăila şi Focşani, reprezentantul Brăilei susţine varianta lui Dragnea, cu mai multe centre. Cu toate acestea, primarul Aurel Gabriel Simionescu nu renunţă nici la ideea de a avea o capitală puternică.

„Dacă ne gândim că o capitală regională este un sediu administrativ, ar fi bine să fie şi alte centru puternice pe diferite domeniu, precum învăţământ, cultură, sport etc. Regionalizarea nu înseamnă să aduci totul într-un loc, că atunci ne întoarcem în anii 1960. Varianta cu mai multe centru puternice este ar fi una bună, dar trebuie să definim exact contextul", a declarat Simionescu, pentru gândul.

Totodată, edilul din Brăila, în problema regionalizării, consideră că toate judeţele din regiunea respectivă ar trebui să aibă "o funcţie", pe baza domeniul în care sunt dezvoltate.

„De exemplu, în cazul regiunii de sud-est, Brăila ar fi reşedinţa administrativă, Constanţa ar fi centru universitar, Buzău şi Vrancea sunt puternice pe pomicultură, viticultură, iar Tulcea să fie centrul turistic. Ideal pentru o capitală regională este să coordoneze problemele şi strategiile regionale, să ne întrajutorăm cu celelalte judeţe. Regionalizarea trebuie făcută cu grijă şi să ne gândim în primul rând la cetăţeni", a adăugat Simionescu. Sursa: gandul.info