Cercetătorii sustin într-un nou studiu că au descoperit mecanismul care face paracetamolul toxic pentru ficat.

Studiile anterioare au arătat deja că în corp paracetamolul se transformă într-o componentă nouă care se leagă de proteinele hepatice printr-un aminoacid numit cisteină. Această nouă componentă afectează funcționarea celulelor care furnizează energie pentru ficat. De această dată, cercetătorii au descoperit o altă metodă de alocare a proteinelor hepatice cu paracetamol în punctul de a fi toxice pentru organ.

Prin izolarea reziduurilor de cisteină, cercetătorii au observat că au produs glutation, un antioxidant care se dezvoltă ca reacție la un fenomen de toxicitate hepatică pentru a-l proteja. Luarea paracetamolului ar duce la înmulțirea glutationului, care, în număr prea mare, ar fi responsabil pentru disfuncția proteinelor hepatice, împiedicându-le să furnizeze energia necesară organului. Cu cât doza de paracetamol este mai mare, cu atât crește rata ratei de glutation crește, ceea ce ar explica de ce tratamentul este atât de periculos în supradozaj.

Exista si alte medicamente care afectează organismul în mod similar, cercetătorii intenționează să efectueze un studiu mai larg pentru a identifica alte pericole posibile.

In contextul auto-medicației, este recomandabil să se înceapă cu o doză de 500 mg și să se crească la 1 g numai dacă este necesar. În ceea ce privește durata tratamentului: între 3 și 5 zile, nu mai mult. De asemenea, se recomandă să nu beți alcool, să nu luați mai mult de un gram de paracetamol la un moment dat și să respectați o perioadă de 4 până la 6 ore între fiecare administrare.