Oamenii de ştiinţă ştiu că bebeluşii născuţi prin cezariană prezintă un risc sporit de a suferi de un număr de afecţiuni, printre care astm şi diabetul de tip 1, pe măsură ce înaintează în vârstă. Acum, cercetătorii de la Universitatea Alberta din Canada au studiat dacă bacteriile din intestin joacă un rol.

Cercetătorii au descoperit diferenţe între bacteriile aflate în tractul intestinal al bebeluşilor născuţi prin cezariană şi cele aflate în tractul intestinal al bebeluşilor născuţi natural. Specialiştii cred că aceste diferenţe microbiene pot avea, de-a lungul întregii vieţi, consecinţe asupra sănătăţii copiilor.

Intestinul persoanelor adulte este populat de miliarde de bacterii „prietenoase” care ajută în procesul de digestie şi care ne protejează de patogeni, însă nou-născuţii nu au aceşti microbi. În mod normal, prima expunere a copilului la bacterii are loc atunci când acesta traversează canalul vaginal al mamei sale. Bebeluşul este acoperit cu bacterii, iar o parte din acestea sunt înghiţite. De asemenea, bebeluşul obţine alte bacterii de la mama sa în urma alăptării. Astfel, intestinul copilului începe să fie populat cu bacterii benefice care joacă un rol crucial în dezvoltarea sistemului imunitar.

Un copil care se naşte prin cezariană pierde această „scufundare” iniţială în bacterii. Mai mult, femeile care nasc prin cezariană tind să amâne alăptarea, iar de obicei doctorii le prescriu antibiotice pentru a preveni infecţiile în zona inciziei.

Experţii bănuiesc de ceva timp că bebeluşii născuţi prin cezariană sunt colonizaţi de alte tipuri de bacterii decât ceilalţi nou-născuţi. Anumite tipuri de bacterii din microbiom, însă, sunt dificil de crescut într-un vas de cultură în laborator. Abia recent, în urma progresului realizat în domenii precum secvenţierea ADN-ului, ce permite identificare genetică rapidă a unei bacterii individuale, oamenii de ştiinţă pot să efectueze o investigaţie detaliată a microbilor care trăiesc în noi.

Pentru acest studiu, cercetătorii au examinat mostre de scaun de la 24 de bebeluşi sănătoşi, mostrele fiind colectate la vârsta de 4 luni, scrie descopera.ro.