Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, instituție în subordinea Consiliului Județean Botoșani, organizează, vineri, 6 noiembrie 2026, o nouă ediție a întâlnirilor Poeți în dialog. Invitații lunii noiembrie sunt Alexandru Petria și Ion Cristofor. 

La ora 10.00, poeții invitați vor avea o întâlnire cu elevii și profesorii Colegiului Tehnic „Gheorghe Asachi” Botoșani (profesoare-coordonatoare: Manuela Rusu, Cătălina Andriesei), iar la ora 18.00 vor susține lecturi de poezie la Kafeteque Cornișa, Botoșani (moderatoare: Lucia Țurcanu). Intrarea la evenimente este liberă.

ALEXANDRU PETRIA (n. 1968) este poet, prozator, publicist. A debutat publicistic şi poetic în „Tribuna” în 1983. După 1989, a fost şeful Comisiei pentru abuzuri şi drepturile omului în CPUN-ul municipiului Dej. A desfășurat o bogată activitate publicistică: întemeietor, împreună cu Radu Săplăcan şi Zorin Diaconescu, al săptămânalului dejean „Gazeta someşeană”; redactor de investigaţii la revista bucureşteană „Zig-Zag” (1992-1994; director: Alex Ştefănescu); reporter investigaţii la ziarul „Cotidianul” (1994-1995); redactor-şef al săptămânalului bucureştean pentru comercianţi „Hermes” şi redactor la săptămânalul „Partener” publicat de trustul „România Azi” (1995-1996); redactor-şef al săptămânalului „Monitorul de Someş”. În 2000, a fondat propria publicaţie, lunarul „Realitatatea de Bistriţa-Năsăud, Dej şi Gherla”.

În 1991, a publicat prima carte de poezie, Neguţătorul de arome (Editura Litera), urmată de volumele: 33 de poeme (1992), Călăul harnic (Editura Herg Benet, 2012), Rugăciuni nerușinate & alte chestii (Editura Vinea, 2013), Până unde are oxigen dragostea (Alexandria Publishing House, 2018), Înainte de venirea asteroidului (Alexandria Publishing House, 2022), Triaj prin sânge și valuri (Editura Tribuna, 2024), Un bărbat la graniță (Editura Tribuna, 2026).

Alexandru Petria a coordonat apariția, în 2014 și 2017, a antologiilor Cele mai frumoase poezii ale anului și Cele mai frumoase proze ale anului (Editura Adenium), iar în 2022 a volumului Ce facem cu România? (Alexandria Publishing House).

A mai publicat: (proză) Zilele mele cu Renata (roman; Editura Tritonic, 2010), Deania neagră (proză scurtă; Editura Gerg Benet, 2011); (interviuri) Convorbiri cu Mircea Daneliuc (Editura Adenium, 2013), România memorabilă (Editura Tribuna, 2012); (articole și eseuri) Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri (Alexandria Publishing House, 2018), Timpuri virale. Gânduri pe contrasens (Alexandria Publishing House, 2020).
Poeziile sale au fost traduse în catalană, maghiară, franceză, spaniolă și olandeză. În 2014, la Editura Nobelman din Groningen, Olanda, i-a fost tradus romanul Zilele mele cu Renata.

ION CRISTOFOR (n. 1952) este poet, critic și istoric literar, traducător, doctor în filologie cu lucrarea Aron Cotruş între revoltă şi rugăciune (2001) şi masterand al Facultăţii de ştiinţe politice, administrative şi ale comunicării din Cluj (2006). A debutat în revista „Familia” în 1969. A fost redactor la revista „Echinox” (1974-1976), „Tribuna” (1987-2002), „Bucovina literară” (1998-1999), „Cetatea culturală” (1000-2009), „Orașul” (din 2016). În prezent, este redactor-șef al revistei „Conexiuni culturale” din Cleveland, Ohio (SUA). 

A publicat prima carte de poezie, În odăile fulgerului, în 1982, la Editura Dacia, după care au urmat volumele: Cina pe mare (Editura Dacia, 1988), Marsyas (Editura Dacia, 2001), Casa cu un singur perete (Editura Studia, 2004), Sărbătoare la ospiciu (Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2004), O cuşcă pentru poet (Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007), Angore et taedio (Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009), Cine a dat foc Romei (Editura Dacia XXI, 2010), Geamantanul de sticlă/The Glass Suitcase (ediţie bilingvă româno-engleză, traducere de Dan Brudaşcu; Editura Sedan, 2011), Orchestra de jazz (Editura Napoca Star, 2012), Gramofonul de pământ (Editura Limes, 2014), Nopți de jazz/Nuits de jazz (ediție bilingvă româno-franceză, traducere de Letiția Ilea; Editura Grinta, 2015), Cronica stelelor (Editura Școala Ardeleană, 2017), Vida de reserva/Viața de rezervă (ediție bilingvă catalano-română, traducere de Pere Bessó; Editura Napoca Star, 2017), Poeme canibale (Editura Casa Cărții de Știință, 2021), Laureat al norilor. Antologie de autor. 1982-2021 (Editura Școala Ardeleană, 2022), Hoinar printre flori de foc/Vandrer Blant Ildblomster (antologie; ediție bilingvă româno-norvegiană, traducere de Raluca-Daniela Duinea; Editura Neuma, 2025), Bufnița din curtea academiei/El búho del patio de la academia (ediție bilingvă româno-spaniolă, traducere de Olivia Petrescu; Editura Neuma, 2025).
Este autorul volumelor de critică și istorie literară: Aron Cotruş, exilatul (Editura Napoca Star,1999), Scriitori belgieni (Editura Napoca Star, 2000), Scriitori din Ţara Sfântă (Editura Napoca Star, vol. I – 2000, vol. II – 2002, vol. III – 2004), Aron Cotruş între revoltă şi rugăciune (Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2003), Nicholas Catanoy sau avatarii unui peregrin (Editura Napoca Star, 2003), Francofonie şi dialog (Editura Napoca Star, 2006), Belgia sau regatul poeţilor (Editura Napoca, 2007). A mai publicat volumele de interviuri: Seneffe sau vocaţia dialogului (Editura Napoca Star, 2000), Amurgul dimineţii. Convorbiri cu Gabriel M. Gurman (Editura Napoca Star, 2005), Românitate şi exil (Editura Napoca Star, 2006), Oameni, gânduri şi cărţi (Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008).

Ion Cristofor a colaborat la: Dicţionarul scriitorilor români (coord. Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu; 1995, 1998, 2001, 2002), Dicţionarul esenţial al scriitorilor români (coord. Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, 2001), Dicţionarul general al literaturii române (Editura Univers Enciclopedic, 2004) Dicţionarul biografic al literaturii române ( coord. Aurel Sasu, Paralela 45, 2006). A tradus din: Tahashi Arima, Alain Petre, Alain Jadot, Paul Emond, Philippe Jones, Liliane Wouters ș.a.