Parlamentarii au modificat radical regulile alegerilor, printr-o serie de proiecte votate în sesiunea care se apropie de final. Pachetul legislativ avantajează partidele mari.

Astfel, noua lege a alegerilor parlamentare, votată recent de Camera Deputaților, marchează revenirea la votul pe listă de partid și abandonarea sistemului uninominal introdus odată cu alegerile parlamentare din 2008. Acest sistem întărește puterea șefilor de partide, care vor desemna candidații pe listă.

Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului va fi de un senator la 168.000 de locuitori, iar în cazul Camerei Deputaților, de un deputat la 73.000 de locuitori. Pe acest sistem, noul Parlament ar urma să aibă în jur de 466 de senatori și deputați. În acest fel, Legislativul a redus numărul de parlamentari – în 2012 au fost aleși 588, dar a încălcat voința populară. Această decizie ridică semne de întrebare în privința constituționalității actului normativ. În 2009, românii au votat, în cadrul unui referendum, pentru un Parlament cu doar 300 de aleși. În 2012, Curtea Constituțională a respins o altă lege electorală votată de Parlament, tocmai pentru că numărul de parlamentari era mai mare de 300.

Cu toate acestea, proiectul a fost votat la unison de toate partidele politice și nicio formațiune nu și-a anunțat intenția de a se adresa Curții Constituționale (CCR). Proiectul urmează să meargă la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare, dar șeful statului are și dreptul de a se adresa CCR.

Primarii, noii baroni

Legislativul a votat o nouă lege a alegerilor locale, promulgată deja de președintele Klaus Iohannis. Social-democrații sunt avantajați de alegerea primarilor într-un singur tur pentru că au cei mai mulți edili în funcție – peste 1.600. Acești edili sunt favoriți în competiția într-un singur tur pentru că beneficiază de notorietate. PSD a impus această variantă pentru a bloca eventualele alianțe dintre tururi între celelalte formațiuni, scenariu care ar da emoții edililor în funcție.

Totodată, președinții consiliilor judeţene vor fi aleși de consilieri, întărind controlul conducerilor centrale ale partidelor. Practic, prin această prevedere, conducerile centrale ale principalelor partide, PSD și PNL, își întăresc controlul asupra președinților consiliilor județene, putând să le dicteze consilierilor, aleși pe listă de partid, pe cine să sprijine în fruntea județelor.

Bani de la buget pentru partide

România are și o nouă lege a finanțării partidelor politice, după ce Legislativul a acceptat, parțial, obiecțiile președintelui Klaus Iohannis. Noua lege introduce regula finanțării partidelor politice de la bugetul de stat. Potrivit legii, partidele își finanțează campaniile din cotizații, donații, subvenții de la buget sau împrumuturi. Proiectul a generat o serie de controverse legate de acordarea subvențiilor, dar și de regimul împrumuturilor, care ar putea permite o finanțare mascată a partidelor.

Astfel, candidații și partidele care au obținut cel puțin 3% din voturi, indiferent de tipul de scrutin, vor primi înapoi sumele cheltuite de la bugetul de stat, în termen de patru luni de zile după alegeri, cu respectarea anumitor praguri de cheltuieli. Singurele partide care depășesc sigur acest prag sunt PSD, PNL și UDMR, potrivit sondajelor de opinie.

Potrivit unei estimări a Autorității Electorale Permanente (AEP), un scrutin electoral va presupune costuri de aproximativ 30 milioane euro. Astfel, în 2016, când vor fi alegeri locale și parlamentare, costurile campaniilor pentru bugetul de stat s-ar ridica la aproximativ 60 de milioane euro. În 2019, vom cheltui de la buget alte 60 de milioane euro pentru alegerile europarlamentare și prezidențiale.

Potrivit noii legi a partidelor, o formațiune politică poate fi înființată cu trei membri, față de 25.000 în vechea lege.