Cercetări recente referitoare la schimbarea climatică arată că modificările la nivel global pot avea efect imediat. Mai mult, specialiştii spun că recordul de gheaţă topită la Polul Nord (record stabilit anul acesta, în luna august), ar putea aduce o iarnă foarte grea, avertizează un material publicat în revista "Nature".

Topirea gheţarilor provoacă în emisfera nordică o suită de fenomene aparent nesemnificative: schimbarea curenţilor şi slăbirea puterii vântului. Acestea duc însă, la rândul lor, la încălzirea atmosferei. "Efectele de acum vor fi mult mai vizibile începând din această toamnă, odată ce va începe îngheţul şi vom vedea cum modelele circulaţiei aerului au influenţat distribuţia gheţii", a explicat Judith Curry, climatolog la Institutul de Tehnologie din Atlanta.

Efectul, în opinia lui Curry, ar putea fi ierni mai reci şi cu mai multă zăpadă, în emisfera nordică.

Potrivit cercetătorilor, există fără dubiu o legătură de cauzalitate între cantitatea de gheaţă topită pe parcursul verii târzii şi a toamnelor blânde, pe de o parte, şi iernile grele care le urmează.

Anul acesta, pe 26 august, s-a înregistrat un nou record al topirii gheţii, după cel 2007, potrivit Centrului Naţional pentru Măsurarea Zăpezii şi a Gheţii din Boulder, Colorado.

Acum 5 ani, suprafaţa topită a fost de 3,52 de milioane de kilometri pătraţi, pe când în august anul acesta topirea s-a prosud pe 4,10 milioane de kilometri pătraţi.

Mark Serreze, directorul Centrului Naţional pentru Măsurarea Zăpezii şi Gheţii, a explicat că topirea de acum a gheţii de la Arctic s-a petrecut în condiţii relativ normale de vreme, cu o singură furtună puternică.