România va trece la ora de iarnă în ultimul weekend din luna octombrie 2026, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 24 spre 25 octombrie. În acest interval, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel că ora 04:00 va deveni ora 03:00.

Când trece România la ora de iarnă în 2026
Trecerea la ora de iarnă se va face în ultima noapte de sâmbătă spre duminică din luna octombrie, respectiv în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026. În dimineața zilei de duminică, ora 04:00 va deveni ora 03:00, ceea ce înseamnă că oamenii vor putea beneficia de o oră suplimentară de somn.

Ora de iarnă este o denumire generică pentru revenirea de la ora de vară, cunoscută în limba engleză sub numele de „daylight saving time”. În perioada verii, adaptarea ceasurilor urmărește folosirea mai eficientă a luminii naturale, prin raportarea programului zilnic la orele cu lumină disponibile dimineața.

Nu toate țările schimbă ora de două ori pe an
Deși România este printre țările care trec la ora de iarnă, această practică nu este aplicată peste tot în lume. Numeroase state nu își modifică ceasurile în funcție de anotimp, iar pentru acestea ora standard rămâne aceeași pe tot parcursul anului.

În cazul României, trecerea la ora de iarnă înseamnă revenirea la ora oficială standard, după perioada în care se aplică ora de vară. Astfel, în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, ceasurile vor fi date înapoi cu 60 de minute.

Schimbarea orei nu presupune doar modificarea ceasurilor
Schimbarea orei nu presupune doar modificarea ceasurilor, ci și adaptarea organismului la noul program. Ceasul biologic are nevoie de câteva zile pentru a se resincroniza, perioadă în care pot apărea modificări hormonale. Medici italieni explică ce se întâmplă în corp și cum influențează această tranziție funcționarea organismului.

Profesorul Alfredo Pontecorvi, șeful secției de Medicină Internă, Endocrinologie și Diabetologie de la Policlinico Gemelli din Roma, explică faptul că somnul are un rol important în dezvoltarea organismului. Hormonul de creștere, cunoscut sub abrevierea GH, este secretat în cantități mai mari în timpul nopții. Din acest motiv, modificarea orei presupune nu doar ajustarea ceasurilor, ci și adaptarea ritmului biologic intern.

Potrivit endocrinologului, eventualele efecte negative ale schimbării orei sunt, în general, de intensitate redusă și se manifestă timp de câteva zile, cât durează adaptarea la noul program. Pe termen lung, nu par să existe probleme deosebite asociate acestei modificări.

Unele studii au indicat o posibilă creștere a numărului de accidente cardiovasculare și cerebrovasculare în perioada din jurul schimbării orei. Totuși, profesorul Alfredo Pontecorvi consideră că aceste observații trebuie confirmate prin cercetări realizate pe un număr mai mare de cazuri.

Un efect care poate apărea în această perioadă este reprezentat de variațiile hormonale ocazionale. Acestea pot viza în special hormonii care urmează un ritm circadian bine definit, precum cortizolul. Nivelul acestui hormon este în mod normal ridicat dimineața și scade considerabil pe parcursul nopții.

Un studiu australian publicat în revista Chronobiology International a analizat 27.569 de probe de cortizol din sânge, prelucrate de un singur laborator de mari dimensiuni pe parcursul a 13 ani. Rezultatele au arătat că, pentru fiecare oră cu care răsăritul soarelui întârzia, nivelul median al cortizolului creștea cu 4,8%.

Cele mai scăzute valori ale hormonului au fost înregistrate vara, când soarele răsare cel mai devreme. Potrivit concluziilor autorilor, lumina naturală reprezintă principalul reper pentru reglarea ritmului cortizolului, iar acest mecanism biologic își păstrează stabilitatea în ciuda modificărilor artificiale ale orei.