Teatrul ”Mihai Eminescu” din Botoşani este unul dintre cele mai vechi din Moldova. O adevărată bijuterie arhitectonică, teatrul construit cu banii daţi de bancherii şi boierii botoşăneni a fost de-a lungul timpului distrus de bombardamente şi ”mutilat” de comunişti. În acest an va începe reabilitarea teatrului după planurile originale din 1912.

Teatrul în limba română la Botoşani, vechiul târg al negustorilor şi boierilor moldoveni, are o tradiţie de peste 138 de ani. Primele reprezentaţii de teatru date la Botoşani în 1838, erau găzduite de o sală cu doar 40 de locuri extinsă în 1860 şi 1901.

Prosperitatea târgului dar şi numele mari de familii boiereşti care locuiau la începutul secolului al XX lea în Botoşani a dus la un plan ambiţios. Bancherii, boierii şi negustorii botoşăneni au pus mână de la mână, au plătit meşteri austrieci şi francezi, au cumpărat la preţuri exorbitante materiale de construcţie din străinătate şi au comandat o bijuterie arhitectonică chiar în centrul târgului.

Construcţia noului ” templu al artelor”, cum era numit cu mândrie de oamenii de cultură ai vremii a început în 1912 după schiţele Grigore Cerchez. Construit în stilul eclectic francez, noul teatru cu o cortină de catifea luată de la Viena a costat nu mai puţin de 400.000 de lei şi rivaliza cu naţionalul ieşean. Primul spectacol din noul teatru, ”Lorica noastră” a fost jucat de actorii teatrului Naţional din Bucureşti în prezenţa protipendadei botoşănene mândră de realizarea ei. A urmat o perioadă de glorie a teatrului botoşănean. Marele actor Constantin Nottara a jucat la Botoşani în ”Apus de Soare” si „Hamlet” dar şi alţi mari actori ai perioadei interbelice precum Agatha Bârsescu,Petre Sturza,George Ciprian şi Aglae Pruteanu. George Enescu a concertat la Teatrul ”Mihai Eminescu”, iar istoricul Nicolae Iorga a ţinut prelegeri în sala mare. Marii dramaturgi precum Mihail Sorbul sau Alexandru Davila au venit personal la Botoşani invitaţi de marii bancheri şi boieri în lojele luxoase ale teatrului la premiere.

Epoca de glorie a teatrului s-a sfârşit odată cu cel de-al doilea război mondial. Distrus de bombardamente în 1944, teatrul de lux al boierilor a fost refăcut după modelul ”proletarilor” comunişti în 1958. Infăţişarea clădirii după model franţuzesc era de nerecunoscut. După 1970, nu au mai fost făcute niciun fel de reparaţii, iar teatrul din ce în mai bătrân după anii revoluţiei din 1989 a început să devină o ruină. Doar piesele de teatru jucate într-un ritm susţinut au menţinut viu spiritul clădirii. Abia în anul 2007 s-a pus problema reabilitării teatrului. Din cauza birocraţiei a fost nevoie de aproape cinci ani ca investiţia să fie acceptată. ”Este foarte importantă reabilitarea teatrului şi am insistat mereu pentru că ştiam că nu va mai exista o a doua şansă pentru a reabilita clădirea teatrului. Iniţial proiectul a fost introdus pe lista de rezervă. Toată procedura asta e mult prea stufoasă şi e vina autorităţilor de la Bucureşti”, precizează Cătălin Alexa, fostul viceprimar care s-a ocupat iniţial de proiect.

Reabilitarea teatrului a primit undă verde abia la începutul anului 2014. În luna martie se va semna contractul de execuţie a lucrărilor. Suma oferită de Uniunea Europeană este de 21,6 milioane de lei, iar proiectul este unul ambiţios. Reabilitarea ”templului artelor” din Botoşani va fi realizată după schiţele din 1912, iar în anul 2016 când vor fi terminate lucrările bijuteria arhitectonică de acum 100 de ani va prinde din nou viaţă. ”Proiectul vine la 100 de ani de la lansarea teatrului. Este o minune şi un semn că teatrul botoşănean a demonstrat prin valoare că merită aşa ceva. Sincer era nevoie de o asemenea investiţie. Totul era extrem de vechi”, a precizat Traian Apetrei, directorul Teatrului ”Mihai Eminescu”.

Şefii de la Primărie susţin că au găsit soluţii şi pentru grădina de vară din spatele teatrului, zonă care nu a fost inclusă în proiect. ”A fost dată printr-un contract unui agent economic, care va efectua o investiţie de 120.000 de euro acolo. Sunt impuse condiţii. Este obligat să favorizeze actul artistic acolo, nu alte activităţi”, a precizat Ovidiu Portariuc, primarul municipiului Botoşani. Până la reabilitarea completă a Teatrului, actorii vor juca într-o sală mai mică a Casei Tineretului din municipiul Botoşani. Proiectul include atât dotări moderne dar şi respectarea fidelă a amenajărilor luxoase şi a arhitecturii de la 1912.

Sursa: adevarul.ro