Uriaşa clădire care a găzduit vreme de aproape 30 de ani inima regimului comunist de la Botoşani, tronează încă în centrul oraşului. Astăzi adăposteşte două instituţii ale statului, Consiliul Judeţean şi Prefectura. Specialiştii în arhitectură o consideră o mare realizare artistică a „Epocii de Aur”. Pentru botoşăneni este însă simbolul primului strigăt de libertate al românilor.

Uriaşa clădire a palatului administrativ situată chiar în inima municipiului Botoşani, în Piaţa Revoluţiei, care găzduieşte astăzi sediile Prefecturii şi Consiliului Judeţean, stârneşte în inima botoşănenilor sentimente felurite şi uneori amestecate. Pentru cei mai mulţi, este doar amintirea epocii în care aveau de muncă în fabrici şi a uriaşelor miting-uri regizate pentru întâmpinarea soţilor Ceauşescu.

Pentru alţii, reprezintă locul unde un tânăr a avut curajul să-şi strige în plină „Epocă de Aur” dorinţa de libertate. Iar în fine pentru cei mai tineri reprezintă doar o mastodont de beton rămas acolo din vremurile pe care ei nu le-au prins, dar despre care mai vorbesc părinţii.

Sediul Palatului Administrativ, ridicat în anii 70, la apogeul epocii comuniste, a servit în aceea perioadă drept sediu al Comitetului Judeţean al PCR. Proiectată de arhitectul ieşean Nicolae Porumbescu, clădirea de unde comunismul se propaga în tot Botoşaniul, este considerată chiar şi de arhitecţii de astăzi o capodoperă. ”Este o clădire remarcabilă din multe puncte de vedere. Este o îmbinare de stiluri arhitecturale, modern cu elemente de tradiţie şi cultură populară şi cu o rezistenţă deosebită. Nu tot ce s-a făcut în comunism a fost făcut prost”, spune Dan Sandu arhitectul şef al municipiului Botoşani. Părerile arhitecţilor sunt împărtăşite chiar şi de experţi în domeniul patrimoniului, clădirea devenind din anul 2005, monument al ”Epocii de Aur”, pe o listă pe care se mai aflau clădiri ridicate în perioada 1960-1990. „Este un monument arhitectonic al perioadei comuniste. Că unii au amintiri neplăcute, este un alt aspect, dar face parte din istoria locului şi este considerat un monument arhitectonic valoros”, spune şi Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei de Patrimoniu.

Zidurile care au purtat strigătul de libertate

Pe lângă îmbinarea stilului arhitectonic specific sovietic cu cel autentic românesc, în beton, lemn şi metal, clădirea are o semnificaţie aparte pentru mulţi botoşăneni. Pe pereţii acestei clădiri, un botoşănean a avut curajul, poate primul din România, să scrie ce gândeşte despre regimul comunist. În luna septembrie a anului 1981, când regimul se înăsprise, un tânăr de numari 17 ani, elev la Colegiul Naţional AT Laurian scria chiar pe simbolul regimului Ceauşescu la Botoşani, mesajul clar şi răspicat „Jos Comunismul”.

Mugur Călinescu elevul care s-a opus sistemului la Botoşani

L-au văzut încremeniţi sute de botoşăneni care mergeau dimineaţa la muncă. Ar fi vrut să şi ei să strige, dar nu aveau curajul acelui tânăr. Mugur Călinescu s-a mai răfuit câteva luni cu sistemul, care în cele din urmă l-a ”ucis”, băiatul de numai 20 de ani anchetat, hăituit şi marginalizat, murind de leucemie într-un spital din Iaşi. Mama băiatului spune că ştie că a fost iradiat în beciurile Securităţii.

Balconul lui Ceaşescu de la Botoşani

Clădirea fostului sediu al Comitetului Judeţean are o semnificaţie chiar şi pentru nostalgicii ”Epocii de Aur”. La balconul uriaş al Palatului Administrativ, a poposit de două ori Nicolae Ceauşescu, adus de mâna sa dreaptă, Emil Bobu, botoşănean a orgine. Tot de aici a ţinut muncitorilor aduşi cu arcanul din fabrici, după o zi istovitoare de lucru. Se spune că în spatele onduleurilor arhitectonice ale palatului administrativ stăteau ”elementele” de siguranţă ale statului care vegheau fără posibilitatea de fi văzuţi cum se comportau cei aduşi să îl aplaude pe Ceauşescu. În aceste condiţii la Botoşani şi pereţii aveau de această dată ochi, iar manifestanţii care nu păreau interesaţi sau se abăteau de la program încercând să se strecoare acasă, erau aspru pedepsiţi a doua zi la lucru. Ultima vizită la Botoşani şi ultima cuvântare în faţa botoşănenilor din balconul acestei clădiri Nicolae Ceauşesc l-a ţinut în 1989, cu doar trei luni de zile înainte de a fi executat.

Monument inclus într-un tur naţional

Palatul administrativ de la Botoşani a rămas intact ca în anii 70. Mici modificări au fost aduse doar birourilor interioare, faţada şi chiar liftul ce face legătura îmtre cele cinci etaje ale clădirii sunt neschimbate de la construcţia mastodontului din beton. De altfel clădirea a şi fost inclusă într-un circuit naţional la iniţiativa arhitectului bucureştean Alexandru Beldiman, alături de alte construcţii ale ”Epocii de Aur”. Arhitectul a accesat şi un program european pentru constituirea oficială a acestui traseu destinat monumentelor de sorginte comunistă. Şefii de la Consiliul Judeean vor chiar să refacă o parte a acestei clădiri, mai ales la etajele superioare unde acoperişul a început să cedeze.

Sursa: adevarul.ro