Summitul de la Riga nu va lua nici o decizie cu privire la aderarea Republicii Moldova la UE. FOTO Wikimedia Summit-ul de la Riga ar putea aduce o serioasă înfrângere de politică externă pentru Republica Moldova, deoarece declaraţia finală a întâlnirii nu va menţiona o perspectivă europeană, se arată într-un articol publicat de ziarul Kommersant, care citează surse diplomatice de la Chişinău. Documentele oficiale europene însă menţin deschisă uşa aderării pentru Republica Moldova.

Articolul din ziarul rus Kommersant a apărut în paralel cu un al doilea, la Chişinău, pe portalul newsmaker.md, ambele sub semnătura jurnalistului Vladimir Soloviov. Sursa de la Chişinău Conform celor două articole, un diplomat din cadrul Ministerului de Externe de la Chişinău ar fi declarat sub protecţia anonimatului că declaraţia finală a summit-ului de la Riga nu va menţiona perspectiva aderării la Uniunea Europeană a Republicii Moldova. ”Cel mai probabil nu va exista nici un cuvânt despre asta. Din ce ştiu eu nu va fi menţionată o perspectivă europeană. Nici măcar nu este discutată”, susţine sursa anonimă a lui Vladimir Soloviov. Oficial, Ministerul de Externe de la Chişinău nu a dorit să comenteze acest lucru. Articolele citate amintesc de sprijinul României pentru perspectiva europeană a Republicii Moldova şi declaraţiile ministrului român de Externe Bogdan Aurescu în acest sens. Vladimir Soloviov subliniază în acelaşi timp că ”Vocea României nu este cea mai importantă în Uniunea Europeană”, arătând că în ultima vreme Republica Moldova a primit mai multe critici de la Bruxelles.

Problemele Republicii Moldova Articolele din Kommersant şi Newsmaker.md arată că scandalurile recente de la Chişinău, precum cel legat de devalizarea băncilor, au afectat puternic imaginea şi credibilitatea Republicii Moldova în ochii reprezentanţilor europeni. De asemenea mai este amintit şi raportul Băncii Mondiale care subliniază dificultăţile cu care se confruntă mediul de afaceri la Chişinău. Obiectivul european al preşedintelui Timofti Spre deosebire de articolul din Kommersant, în cel publicat pe pagina Newsmaker.md, Vladimir Soloviov aminteşte că preşedintele Nicolae Timofti va conduce delegaţia Republicii Moldova la summit-ul de la Riga din 21-22 mai, având intenţia să susţină acolo un discurs care să confirme aspiraţiile europene ale Republicii Moldova. Preşedinţia de la Chişinău a confirmat faptul că Nicolae Timofti va sublinia faptul că Republica Moldova intenţionează să continue procesul de integrare europeană şi să facă tot posibilul pentru a se pregăti să obţină statutul de ţară candidată la aderare la UE.

Ce spun documentele europene Proiectul de raport pentru Politica Europeană de Vecinătate pregătit de eurodeputatul slovac Eduard Kukan arată la paragraful 15 următoarele: ”Subliniază faptul că politica de vecinătate şi politica de extindere reprezintă politici separate; reiterează faptul că ţările europene din cadrul Politicii Europene de Vecinătate pot depune cerere de aderare dacă îndeplinesc criteriile şi condiţiile de admitere din cadrul articolului 49 al Tratatului Uniunii Europene”. Articolul 49 prevede că orice ţară europeană care aderă la valorile Uniunii Europene poate depune o cerere de aderare. Practic, Parlamentul European nu are în acest moment în vedere o excludere a ţărilor din Parteneriatul Estic de la posibilitatea de a adera în viitor la Uniunea Europeană.

Cum este evaluată Republica Moldova La summitul de la Riga va fi analizat Parteneriatul Estic şi progresele sale. În acest sens a fost publicat deja la sfârşitul lunii martie raportul Comisiei Europene privind implementarea Politicii de Vecinătate în Republica Moldova. Raportul constată o scădere a intensităţii adoptării reformelor. Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola a menţionat la lansaraea raportului amintit că UE aşteaptă un angajament puternic din partea clasei politice de la Chişinău în ceea ce priveşte implementarea Acordului de Asociere. “Moldova poate deveni o democraţie prosperă prin modificarea, îmbunătăţirea politicilor interne şi implementarea reformelor necesare. Progresul este posibil doar prin justiţie, mass-media transparentă, lupta cu corupţia”, a spus diplomatul. În urma raportului prezentat, progresele înregistrate de RM în ultima perioadă au fost apreciate ca nesemnificative, la „limită critică”. „Dacă nu va fi niciun progres, atunci nu va fi nicio tranşă de bani. Ultima dată noi redus asistenţa cu 1,8 milioane de euro, iar aceşti bani nu pot fi recuperaţi. Nu este responsabilitatea mea să spun ce să facă autorităţile din Moldova, dar ştiu că acestea trebuie să acţioneze eficient şi rapid”, a precizat şeful Delegaţiei UE la Chişinău. Noutatea constă în faptul că vom lua propaganda foarte în serios. Am urmărit propaganda rusească şi o consideram foarte profesionist făcută. Este foarte eficientă şi observ acest lucru chiar în ţara mea, în Slovacia, unde s-a intensificat extrem de mult. UE trebuie să analizeze ce este necesar de făcut, care este situaţia reală, şi să finanţăm programe, acţiuni de comunicare menite a contracara propaganda rusească. Nu trebuie să exagerăm, nu trebuie să spunem minciuni, trebuie să spunem adevărul despre UE, despre valorile noastre, despre cum UE le îmbunătăţeşte viaţa oamenilor.

Eurodeputatul Eduard Kukan pentru Radio Europa Liberă Poziţia României: perspectivă europeană pentru Republica Moldova La dezbaterea cu tema Parteneriatul Estic în noua politică europeană de vecinătate din 12 mai, ministrul român de Externe Bogdan Aurescu a evidenţiat că România susţine ideea de re-gândire şi de flexibilizare a formatului „parteneriatelor” UE cu statele PEV: “Explorarea graduală a unor „noi formate” de cooperare ar putea avea în vedere inclusiv ideea de geometrie variabilă în definirea şi implementarea acestora, în funcţie dimensiunea regională a PEV, ca şi de specificul, aspiraţiile concrete şi nivelul de angajament al partenerilor PEV în relaţia cu UE”, a declarat acesta, subliniind mai ales necesitatea oferirii unei perspective europene clare statelor mai avansate, precum Republica Moldova, Georgia şi Ucraina. Citeste mai mult: adev.ro