Scandalul facturilor restante ameninţă să blocheze activitatea primăriilor

Scandalul facturilor restante ameninţă să blocheze activitatea primăriilor

Anul acesta, primăriile ar trebui să scape de toate datoriile vechi şi să plătească facturile noi în 30 de zile. În stil românesc, heirupul administrativ pentru deblocarea plăţilor la termenele promise FMI ameninţă să genereze alte blocaje şi să lase, de fapt, nerezolvată problema arieratelor pentru viitor

Furnizori care aşteaptă de luni de zile să fie plătiţi de instituţii ale statului, împreună cu o pleiadă de subcontractori şi parteneri, îşi freacă zilele acestea mâinile. Primăriile trebuie să scape rapid de 85% din arierate, conform acordului cu FMI, şi vor plăti aproape toate facturile mai vechi de 90 de zile. Cine nu reuşeşte riscă blocarea conturilor de către Ministerul Finanţelor şi paralizarea activităţii. Peste 800 de milioane de lei ar urma să acopere astfel plăţi restante pentru diverse bunuri şi servicii contractate în trecut de primării. În plus, o directivă europeană le obligă de anul acesta să achite în 30 de zile facturi pentru contracte noi, în caz contrar plătind automat penalităţi din prima zi. Teoretic, veștile sunt minunate, indicând începutul sfârşitului pentru o mare problemă care afectează de ani de zile economia: blocajul financiar generat de instituţii publice şi transmis apoi în mediul privat, dar şi angajarea iresponsabilă de cheltuieli fără grija resurselor disponibile. În practică, însă, heirupul administrativ declanşat de Guvern pentru a încheia acordul cu FMI aruncă primăriile dintr-un blocaj în altul, încaieră edilii cu arierate cu cei care nu au datorii, mută o parte din povara plăţilor la bugetul de stat şi, în multe cazuri, doar amână momentul în care arieratele vor exploda din nou.

„Autorităţile publice plătesc facturi cu sute de zile întârziere şi există proiecte neplătite chiar de peste doi-trei ani. Multe societăţi au ajuns în insolvenţă, împreună cu lanţul lor de subcontractori, din această cauză, aşa că plata arieratelor e fundamentală pentru a ieşi din blocaj“, spune Tiberius Andrioaei, vicepreşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii. Vestea bună a plăţii restanţelor a venit însă însoţită de o alta, care anunţă probleme în viitor. „Toţi banii din bugete se duc pe arierate şi s-au blocat complet investiţiile noi. E un cerc vicios, se rezolvă o problemă gravă, dar se suspendă toate proiectele de infrastructură locală. Nimeni nu mai cheltuieşte nimic, nimeni nu mai angajează niciun proiect, iar impactul este teribil pentru companiile care sunt deja angajate în contracte“, spune Andrioaei. Potrivit afirmaţiilor sale, companiile private au dubii că în viitor primăriile vor putea plăti facturile în 30 de zile, iar plata automată a unor penalizări ajută, dar nu rezolvă toate problemele. Câştigul important pentru economie va fi, în opinia sa, faptul că presiunea cash-flow-lui va disciplina autorităţile publice, care nu îşi vor mai permite să lanseze proiecte fără finanţare asigurată, cu utilitate şi randamente îndoielnice.

Din blocaj în blocaj

„Presiunea plăţilor la 30 de zile sau, în sănătate, la 60 de zile ar trebui să disciplineze autorităţile publice. Problema principală e de cash-flow, pentru că nu sunt obişnuiţi să programeze plăţi în funcţie de încasări, şi evoluţia încasărilor nu e mereu previzibilă. Până acum plăteau la termene foarte lungi, care generau inflaţie şi blocaj la IMM-uri, îşi permiteau să angajajeze cheltuieli mari în ideea că vor primi cândva bani la rectificare, de la bugetul de stat“, spune Gabriel Biriş, avocat şi consultant fiscal. „Nu ştiu dacă au luat în calcul, când au făcul bugetul, că va trebui să facă plăţi la 30 de zile. Riscă să se trezească în blocaj“, adaugă Biriş.

În realitate, majoritatea primăriilor nici nu şi-au făcut bugetele pe 2013, aşteptând să vadă întâi câţi bani le vor fi alocaţi de către consiliile judeţene, ca sume de echilibrare (distribuite între localităţi din cotele defalcate de impozit pe venit şi TVA de la bugetul de stat) şi câţi bani vor putea împrumuta pentru a-şi plăti rapid arieratele.

Zilele acestea, primari din peste 1.000 de localităţi care au facturi neplătite de peste 90 de zile fac coadă la Ministerul Finanţelor pentru a împrumuta bani. Pentru a raporta FMI nimicirea arieratelor, Trezoreria va împrumuta primăriilor un total de 800 mil. lei la dobândă de doar 5,2%, rambursabili în tranşe egale, în maximum cinci ani. Primarii pot depune cereri de împrumut până la finele lunii martie, primind şi o derogare specială: gradul total de îndatorare, limitat în mod normal la 30% din veniturile proprii, poate creşte la 70% pentru acoperirea arieratelor. „Problema e că unele localităţi sărace au sărit deja de gradul maxim de îndatorare pentru că au luat imprumuturi în trecut când aveau venituri mai mari, iar în criză li s-au redus veniturile. În viitor, nu vor mai putea lua niciun împrumut nou, nu vor mai avea bani nici pentru cheltuieli curente“, spune Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România.

În acelaşi timp, şedinţe furtunoase au loc la toate consiliile judeţene din ţară, unde Guvernul a transmis indicaţia ca sumele de echilibrare să fie distribuite prioritar către localităţile care au arierate. „Primarii de oraşe fără arierate sunt nemulţumiţi pentru că nu mai primesc niciun leu pentru proiecte, fiind sancţionaţi pentru problemele celor cu datorii“, spune Ionel Chiriţă, preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România. Nemulţumirea se naşte şi în sens invers, în zone unde consiliile judeţene nu au mai alocat bani pentru arierate, îndemnând primarii să se împrumute de la Trezorerie dacă tot s-a creat această facilitate. Ca urmare, în ianuarie, arieratele primăriilor au crescut în loc să scadă. Acolo unde creşterea a depăşit 20%, inspectorii fiscali vor merge la furnizori să facă controale încrucişate, potrivit unui ordin al ministrului finanţelor.

Tensiuni între primari

Conflictul mocneşte, reacţii brutale venind din partea unor preşedinţi de consilii judeţene care l-au acuzat pe ministrul Liviu Voinea că încalcă autonomia locală atunci când îi obligă să îşi plătească arieratele, ameninţându-l cu revocarea din funcţie. Nemulţumiţi de deciziile Guvernului sunt şi mulţi primari USL. „Sunt printre puţinii primari fără arierate şi e deranjant pentru mine să văd că unii au cheltuit aiurea, ştiau că nu au bani, iar acum, că a venit FMI, trebuie să fie primii care primesc bani. Vreau şi eu credite pentru proiecte, dar la Trezorerie trebuie să ia ei primii“, se plânge primarul din Zimnicea, Petre Pârvu. El spune că îşi vede blocate cinci proiecte de infrastructură pentru apă-canalizare şi asfaltarea străzilor. „Eu nu m-am hazardat în cheltuieli care să îmi depăşească veniturile. Tot ce are Primăria de plătit pentru şcoală, grădiniţă şi alte lucrări se achită deja la 30 de zile. Nu aş avea probleme nici cu respectarea directivei, dar văd că acela care a făcut datorii stă cu mâna întinsă, şi eu trebuie să îl ajut“, adaugă Pârvu.

La Petrila, primarul Ilie Petre conduce un oraş cu 30.000 de oameni, din care doar 1.700 mai lucrează în minerit. A adunat arierate de 2,2 milioane de lei, jumătate la firma care a asfaltat drumurile şi o altă parte la utilităţi, în condiţiile în care veniturile Primăriei, sub 10 mil. lei anual, nu acoperă nici cheltuielile curente. „Avem 16 unităţi de învăţământ de susţinut, utilităţile, centrul medical, Primăria şi altele. Ca să pot plăti 85% din arierate şi să nu îmi blocheze Trezoreria conturile, nu am ce face decât să împrumut bani de la Finanţe. Am cerut fix 2,2 milioane, să plătesc tot din urmă, şi va trebui să restitui lunar 60.000 de lei în următorii trei ani“, spune Petre. Edilul din Petrila nu ştie dacă va fi capabil să respecte în viitor directiva care îl obligă să plătească facturile noi în cel mult 30 de zile.

Cu arierate şi mai mari, de 8 mil. lei, dar cu probleme sociale mai puţin grave, primarul din Panciu, Ion Petre, a cerut şi el bani împrumut la Finanţe. „Consiliul Judeţean a alocat 600.000 de lei la fiecare primărie, dar nu poate acoperi toate arieratele şi trebuie să ne împrumutăm ca să scăpăm de datorii“, spune Petre. Din veniturile proprii, de 6 mil. lei pe an, poate acoperi doar plăţile curente, dar are în derulare 8 proiecte pe fonduri structurale, de 25 mil. euro, finalizate în proporţie de 40%-60%, pe care vrea să le încheie anul acesta. Nu vrea să renunţe nici la alte proiecte, aflate în faza de precontractare, de 20 mil. euro.  Va putea plăti în viitor facturile la 30 de zile? „Nu ştiu. Problema cu încasările rămâne şi ar trebui să nu mai angajăm alte cheltuieli. Vedem după prima lună cum ne descurcăm...“, spune Petre.

Situaţia se repetă în peste 1.000 de localităţi, cele mai ameninţate cu blocarea activităţii fiind comunele şi oraşele mici, unde arieratele ajung chiar să depăşească veniturile anuale. La Târgu Jiu, Primăria a cerut un împrumut de 6,3 mil. lei pentru a plăti arieratele. În Sălaj, aproape jumătate din cele 75 de comune aveau datorii de peste 4,5 milioane de lei, crescând doar în ianuarie cu 800.000 de lei. Primarii lor s-au încolonat să ceară împrumuturi la Trezorerie. La fel fac şi 40 de primării din Suceava, care au adunat datorii de peste 25 mil. lei.

Dincolo de opoziţia unor edili sau de suspiciunile de fraudă care planează asupra multor sume achitate în perioada de lichidare masivă şi rapidă a datoriilor, curăţarea de arierate a primăriilor era o etapă inevitabilă. Din păcate, problemele fundamentale ale administraţiei publice care au condus la situaţia din prezent rămân valabile şi nu există garanţii că primăriile nu vor aluneca din nou pe panta arieratelor. „Sunt încă nerezolvate multe probleme. Autorităţile locale au competenţe multiple date de lege, dar fără resurse suficiente. Şi formula de echilibrare a bugetelor între localităţi are probleme“, spune Ionel Chiriţă, preşedintele Asociaţiei Oraşelor. El spune că vor exista dificultăţi şi în viitor cu plata facturilor la timp: „Să plăteşti la 30 de zile când nu ai resurse suficiente e dificil. Trebuie să ne recunoaştem limitele. Vor fi probleme de cash-flow, există deja cheltuieli angajate necontrolat şi e greu să te obişnuieşti într-o disciplină care îţi spune să nu cumperi mai mult decât îţi permite buzunarul, mai ales acolo unde resursele nu acoperă nici bugetul de funcţionare. Este însă singura cale.“

1.100 de primării din totalul de 3.200 din ţară au arierate (datorii mai mari de 90 de zile). Numărul celor cu plăţi restante (sub 90 zile) este mai mare.

840 mil. lei este totalul arieratelor acumulate de primăriile din România la finele anului trecut, deşi statul promisese FMI reducerea sumei la 300 mil. lei.

Primăriile au o problemă de cash-flow. Plata facturilor la 30 de zile le va disciplina financiar, dar unde nu vor fi surse de finanţare vor reduce din activitate. Gabriel Biriş, avocat şi consultant fiscal Sursa: capital.ro

Stirea anterioara

Mesteci gumă zilnic? Iată ce poţi păţi

Stirea Urmatoare

Elicopterul SMURD chemat duminică la Botoșani

Va rugam sa folositi un limbaj decent; mesajele postate vor fi validate de un Moderator inainte de a fi publicate pe site.

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.

Site-ul www.ziarebotosani.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.