„Propagandă și identitate pe frontiera româno-sovietică după al Doilea Război Mondial” - Alexandru D. Aioanei (Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași)

„Propagandă și identitate pe frontiera româno-sovietică după al Doilea Război Mondial” - Alexandru D. Aioanei (Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași)

Investit, după al Doilea Război Mondial, cu statutul de graniță între două state socialiste, râul Prut purta o simbolistică negativă încă din secolul al XIX-lea, așa cum ne relevă lucrările memorialistice și baladele populare. Anii Războiului Rece au extrapolat această imagine. Gardurile de sârmă ghimpată, turnurile de pază, firele electrice, militarizarea excesivă, propaganda agresivă, mobilizarea comunităților de margine în apărarea frontierei, au creat imaginea unei „Cortine de Fier” în interiorul lagărului socialist.

Comunități care odinioară se aflau în centrul unei provincii istorice, după 1944, au devenit marginali geografici, în două state diferite, supuși unor politici represive și unor campanii propagandistice menite să diminueze puternicele sentimente identitare. Anii comunismului și postcomunismului, pentru locuitorii de pe malurile Prutului, au însemnat o multiplicare a stereotipurilor de diferențiere culturală și identitară ca urmare a unei propagande agresive venite din Est. Cercetarea și cunoașterea acestor aspecte ce definesc zonele de graniță, este cu atât mai necesară astăzi, când Europa, dar mai ales zona de Est a continentului se află într-un moment de răscruce.

Vechea frontieră dintre România comunistă și URSS va face obiectul conferinței „Propagandă și identitate pe frontiera româno-sovietică după al Doilea Război Mondial”, susținută de Alexandru D. Aioanei, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași. Istoricul își propune să aducă în fața publicului frontiera ca şi construct cultural, să identifice resorturile identitare şi practicile cotidiene care au funcționat de-a lungul perioadei postbelice, contrabalansând agresivitatea discursului oficial prin strategii de negociere și adaptare a realității la o moștenire culturală profundă, ignorată de autorități.  

Evenimentul va avea loc vineri, 5 mai 2023, începând cu ora 17:00 la Sala de lectură a Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” din Botoșani care este și co-oganizator al evenimentului. Conferința face parte din seria de evenimente „De la istoria universală la istoria locală. Conferințele Institutului „A.D. Xenopol” la Botoșani”, inițiată deInstitutul de Istorie „A.D. Xenopol” din cadrul Academiei Române, Filiala Iași și Asociația de studii istorice „A.D. Xenopol”, cu sprijinul financiar al companiei Elsaco Electronic.

Stirea anterioara

Au curs amezile în minivacanța de 1 mai, în județul Botoșani

Stirea Urmatoare

Spectacol pentru adulți al Teatrului din Galaţi la Teatrul „Vasilache”: „Natură moartă cu nepot obez”

Va rugam sa folositi un limbaj decent; mesajele postate vor fi validate de un Moderator inainte de a fi publicate pe site.

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.

Site-ul www.ziarebotosani.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.