Obiceiuri de Crăciun la români
În funcţie de zonă şi de influenţele de la vecinii din ţările din jur, românii au tot felul de tradiţii legate de sărbătoarea sfântă a Crăciunului. Unele au tentă religioasă, iar altele sunt rămăşiţe ale unor ritualuri păgâne din trecutul îndepărtat.
Tradiţii de Crăciun din Moldova
Curăţenia din ogradă era unul dintre cele mai importante aspecte ale Crăciunului la moldoveni. Femeile măturau şi scuturau ştergarele, în timp ce bărbaţii pregăteau vinul sau ţuica din butoaie şi returnau orice au luat împrumut de la prieteni sau rude peste an. În ajun, copiii cei mici plecau la colindat şi erau urmaţi, în ordinea vârstei, de cei mai mari şi de tinerii necăsătoriţi. Femeile coceau Crăciunei, nişte turte din aluat dospit pe care le ţineau sub icoană până la echinocţiul de primăvară. Atunci, bărbaţii duşi la arat rupeau Crăciunelul şi o parte o puneau sub brazdă, pentru belşug, o parte o dădeau la orătăniile din curte, ca să se înmulţească şi o parte o mânca cu nevasta şi copiii, ca să fie sănătoşi.
Tradiţii de Crăciun din Ardeal
În Ardeal, colindatul flăcăilor neînsuraţi era o tradiţie foarte importantă, ca şi stropitul fetelor de Anul Nou. Băieţii mari mergeau la casele fetelor să colinde şi aveau câte un responsabil cu vinul primit şi unul cu colacii sau alte daruri. Se mergea cu capra, ritual muzical la care aveau voie să participe şi bărbaţii tineri dar însuraţi.
Tradiţii de Crăciun din Maramureş
În Maramureş, multe dintre tradiţiile străvechi s-au păstrat. Astfel, în Ajun, gospodarii pun o potcoavă într-o găleată cu apă şi a doua zi, prima cană o bea stăpânul casei, apoi copiii şi la urmă animalele, ca să fie sănătoase şi tari ca fierul din potcoavă. Grajdurile şi coteţele animalelor se ung cu usturoi la căpriori (lângă grinzi, sus), ca să alunge strigoii şi animalele să doarmă bine de sărbători. Flăcăii din Maramureş merg cu capra şi copiii mai mici cu steaua, care trebuie să fie strălucitoare, înzorzonate şi gălăgioase, cu clopoţei şi ciucuri roşii, pentur noroc. Dimineaţa de Crăciun, fetele nemăritate trebuie să se spele pe faţă cu apă de izvor proaspătă, pusă într-o ulcică neîncepută care are pe fund o monedă de argint. Astfel, ele vor fi ca argintul viu tot anul şi îşi vor găsi ursit, dacă au vârsta necesară măritişului. sursa: unica.ro
Va rugam sa folositi un limbaj decent; mesajele postate vor fi validate de un Moderator inainte de a fi publicate pe site.
NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit.
Site-ul www.ziarebotosani.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.