În România, numărul deceselor cauzate de cancer s-a dublat în ultimii ani, arată o analiză publicată în Jurnalul European de Cancer. În anul 2012, rata deceselor cauzate de cancer a fost de 388 de cazuri la suta de mii de locuitori, de două ori mare decât rata din anul 2009, când se înregistrau 182 de cazuri la suta de mii de locuitori.

Specialiştii din domeniul sănătăţii au mai multe explicaţii pentru creşterea numărului de decese cauzate de cancer în România: lipsa unui program de prevenţie şi educaţie, compensarea limitată a procedurilor de diagnostic, lipsa unui registru naţional de cancer, finanţarea insuficientă a programului naţional de oncologie, precum şi lipsa medicamentelor şi terapiilor inovatoare.

În România, există un singur program naţional de prevenţie a cancerului de col uterin, boală care plasează ţara noastră pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de decese. Programul are însă mai multe deficienţe, cea mai gravă fiind lipsa unui registru în format electronic care să permită centralizarea datelor şi monitorizarea pacientelor pe termen lung.

Mai grav este faptul că, din cauza problemelor de finanţare a programului naţional de oncologie, mii de bolnavi sunt nevoiţi să aştepte între două şi şase luni de zile pentru a primi tratamentul medicamentos. În plus, lista medicamentelor gratuite şi compensate nu a mai fost actualizată de mai bine de şase ani, ceea ce înseamnă că bolnavii de cancer din ţara noastră nu pot avea acces la tratamentele noi, care îi pot ajuta în lupta cruntă cu boala.

„Îi invităm pe reprezentanţii autorităţilor să mergem împreună într-un spital de oncologie. Este o soluţie extremă, dar ne aflăm într-o situaţie extremă. Poate dacă autorităţile vor vedea situaţia disperată a bolnavilor care nu au acces la tratament şi lupta pe care ei o duc în fiecare zi vor înţelege de ce strigăm după tratamente noi. Nu mai putem aştepta!”, a declarat Cezar Irimia, preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Medicina personalizată poate spori şansele bolnavilor

Un sfert dintre medicamentele care sunt pe lista de aşteptare sunt destinate tratării afecţiunilor oncologice şi toate reprezintă speranţe în plus pentru pacienţi. Pentru unii înseamnă o viaţă mai bună, pentru alţii sunt esenţiale pentru supravieţuire.

„Există forme de cancer pentru care abia în ultimii ani au apărut îmbunătăţiri importante în tratament. Spre exemplu, pentru cancerul ovarian, anul trecut a apărut un nou medicament care este, practic, singurul progres înregistrat în ultimii 15 ani în tratarea bolii. Din păcate, momentan, medicamentul nu este disponibil pe scară largă pacientelor din România, din cauza faptului că nu este inclus pe lista medicamentelor gratuite şi compensate”, a declarat dr. Ştefan Curescu, directorul Clinicii de Oncologie din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara.

Pe lista de aşteptare se află medicamente inovatoare care previn, de exemplu, fracturile, compresia măduvei spinării sau nevoia de radiaţii la nivel osos în cazul pacienţilor cu metastaze osoase. Datele arată că în cazul femeilor cu cancer la sân, riscul ca celulele canceroase să se răspândească la nivelul oaselor este de 70%, iar în cazul bărbaţilor cu cancer de prostată în stadiu avansat, riscul depăşeşte 90%. Aceşti bolnavi ar putea avea o calitate mai bună a vieţii, dacă ar avea acces la medicamentele inovatoare, susţin specialiştii.

„În prezent, datorită terapiilor de ultimă generaţie, o pacientă cu cancer la sân în stadiul metastatic poate trăi, cu o calitate bună a vieţii, mulţi ani de zile. Medicina a evoluat spre conceptul de personalizare a tratamentului care îmbunătăţeşte considerabil şansele pacienţilor în lupta cu boală, dar tocmai de aceea este esenţial ca un pacient să aibă acces la tratamentul potrivit pentru el, la momentul potrivit”, a declarat dr. Alexandru Eniu, medic oncolog în cadrul Institutului de Cancer “Ion Chiricuţă” Cluj Napoca.

Specialiştii susţin că tratamentele viitorului să fie adaptate pentru fiecare dintre noi, deoarece fiecare pacient este diferit şi reacţionează diferit la medicamente.

„Industria farmaceutică s-a dezvoltat până acum câţiva ani pe ideea one size fits all, adică o măsură se potriveşte pentru toată lumea. Cu alte cuvinte, medicamentele erau şi sunt în continuare prescrise şi administrate indiferent dacă pacienţi sunt bărbaţi sau femei, tineri sau bătrâni, dacă au 60 de kilograme sau 120, s.a. De-a lungul timpului s-a observat însă că nu toţi pacienţii răspund în acelaşi fel la medicamente. Există statistici potrivit cărora 90% dintre medicamente sunt eficiente doar la 40% dintre pacienţi, iar între 5-7% dintre internările în spitale sunt cauzate de efectele adverse ale medicamentelor. E clar că trebuie să găsim un nou mod de dezvoltare sau administrare a medicamentelor”, a explicat Marius Geantă, membru al reţelei europene Genomics care promovează medicina personalizată.

Lista de medicamente trebuie actualizată constant

În prezent, există o discrepanţă considerabilă între tratamentele disponibile pacienţilor din alte ţări europene şi pacienţii români, dar şi o îngrădire a drepturilor pacienţilor români la tratamente de ultimă generaţie. Românii ajung să fie trataţi cu medicamente vechi pentru afecţiuni cunoscute, ce s-au tranformat în boli cronice în multe ţări europene, datorită progreselor în tratament.

„Este nevoie de actualizarea listei acum şi de continuarea acestei actualizări în ritm constant. Peste 60% dintre medicamentele care se află în cercetare şi dezvoltare, la nivel mondial, sunt destinate oncologiei şi drumul acestora către pacienţii români trece tot prin actualizarea listei medicamentelor compensate”, a declarat Oana-Martha Igrişan, director de comunicare al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.

Anual, 75.000 de români sunt diagnosticaţi cu o formă de cancer şi printre ei se află bolnavi în stadiu avansat, care au nevoie de tratament într-un timp cât mai scurt pentru a avea şanse de supravieţuire.

„Astăzi, dacă este depistat la timp, diagnosticat corespunzător şi tratat cu cele mai bune opţiuni, cancerul poate fi vindecat completat sau cel puţin transformat dintr-o boală cu un deznodământ fatal rapid într-o boală cronică”, a declarat dr. Alexandru Eniu, medic oncolog. sursa: romanialibera.ro