Senzaţia de ameţeală e pusă cel mai adesea de cei care suferă de vertij pe seama unei carenţe de vitamine. Medicii avertizează însă că pierderea echilibrului, clătinarea sau aparenţa rotirii obiectelor din jur pot fi, de fapt, indiciile unor boli mai grave, relatează libertatea.ro.

1. Hipotensiune ortostatică - Atunci când te ridici brusc din pat sau de pe scaun şi apare ameţeala, e vorba despre hipotensiunea ortostatică (incapacitatea organismului de a se adapta rapid la schimbarea poziţiei corpului). Şi asta deoarece inima, care menţine o anumită presiune a sângelui, nu-l pompează rapid spre creier şi astfel, omul ameţeşte câteva secunde. Remediul pentru această stare e hidratarea cu doi litri de apă pe zi.
 
2. Hipertensiune - Ameţelile pot apărea şi la persoanele cu hipertensiune şi sunt asociate cu dureri de cap, ţiuituri în ureche sau senzaţia de "musculiţe" în faţă ochilor. De asemenea, în cazul în care luaţi o doză prea mare de medicamente antihipertensive, poate apărea hipotensiunea însoţită de ameţeli.

3. Accident vascular cerebral - Apariţia bruscă a vertijului şi vederea dublă, precum şi o slăbiciune la nivelul picioarelor şi pierderea coordonării mişcărilor sunt motive de panică. Dacă vertijul se menţine timp îndelungat (câteva zile), atunci e semnul unui atac vascular cerebral.

4. Tumori cerebrale - În general, ameţelile au un debut lent, gradat şi, de obicei, sunt însoţite de dureri de cap cu intensitate crescândă, la cei suspecţi de tumori cerebrale. Vertijul poate creşte în intensitate în funcţie de poziţia corpului.

5. Spondiloză cervicală - În acest caz, centrii de echilibru din organism nu se irigă cum trebuie cu sânge. Uneori, la mişcările capului şi ale gâtului cel puţin una dintre arterele cerebrale e comprimată pentru scurt timp. Astfel, se diminuează debitul sangvin care ajunge la sistemul vestibular şi apar ameţelile. Uneori pot fi însoţite de căderi de tensiune, greaţă şi apariţia unor pocnituri în urechi.

6. Migrene - În migrene, ameţeala este asociată cu durerea de cap şi, de obicei, o precede, o acompaniază sau persistă şi după episodul cefalgic. Vertijul şi cefaleea apar sub formă de atac, iar între atacuri pacientul nu are nici ameţeli, nici dureri de cap.

7. Epilepsie - Vertijul poate fi, de asemenea, unul din simptomele epilepsiei. În unele cazuri, pacienţii au ameţeli şi pierderi de conştienţă şi, uneori, halucinaţii şi mişcări stereotipe, cum ar fi, de exemplu, mestecatul.

8. Otită - Şi această infecţie a urechii medii se manifestă prin tulburări de echilibru. Dacă ameţelile persistă câteva zile şi sunt însoţite de greaţă şi senzaţie de vomă, probabil e vorba de o inflamaţie a urechii interne.

9. Labirintită - Dacă vertijul este asociat cu pierderea subită a auzului, nu este exclus să fie vorba despre o afecţiune denumită labirintită. Şi tumorile la nivelul urechii se pot manifesta prin ameţeli. Pentru un diagnostic corect, este recomandat un examen ORL şi se iau probe vestibulare.

10. Anemia şi anxietatea - Ameţeala poate apărea şi la persoanele care au anxietate sau atacuri de panică - mai ales dacă sunt însoţite de tulburări de respiraţie, dureri de cap şi furnicături în degete, dar şi la persoanele care au lipsă de fier. Sursa: romaniatv.net