Zece primari își vor pierde mandatul după intrarea în vigoare a legii privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii. Dintre aceștia, șase sunt membri PSD.

Conform comunicatului ANI, în urma verificărilor efectuate, Agenţia a identificat 55 de persoane aflate în această situaţie, printre care se află și zece primari, dintre care un primar de municipiu - Dominic Fritz, cinci primari de oraşe şi patru primari de comune și un viceprimar.

Dintre aceștia, șase sunt membri PSD, trei sunt membri PNL (dintre care un viceprimar) și unul este membru USR, potrivit unor surse politice care au declarat pentru Știrile Pro TV.

Lista cu primarii
Mihai Blejan – primar, comuna Scundu – Vâlcea – PSD
Adrian Torma – primar, orașul Moldova Nouă – Caraș-Severin – PSD
Duma Ovidiu Marius – primar, orașul Ardud – Satu Mare – PNL
Ion Banzea – primar, comuna Poienarii de Muscel – Argeș – PNL
Victor Prodan – primar, orașul Ungheni – Mureș – independent
Ion Andone – primar, orașul Târgu Bujor – Galați – PSD
Dumitru Vintilă – primar, comuna Drăgușeni – Galați – PSD
Petre Pârvu – primar, orașul Zimnicea – Teleorman – PSD
Ionuț Lucian Dima – primar, comuna Coteana – Olt – PSD
Dominic Fritz – primar, municipiul Timișoara – Timiș – USR

Pe lângă cei 10 primari, în aceeași sutiație se află și viceprimarul PNL al comunei Daia, din județul Giurgiu, Ghidănac Fanel.

Potrivit normelor tranzitorii prevăzute de Legea 180/2026, persoanelor faţă de care, până la data intrării în vigoare a legii, s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate, conflictul de interese sau averea nejustificată şi pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicţiei "le încetează de drept funcţia, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

„Ce înseamnă, în practică, 'încetarea de drept'? În termeni simpli, persoana nu mai poate continua să exercite mandatul, funcţia sau demnitatea publică aflată sub incidenţa interdicţiei, iar autoritatea sau instituţia competentă trebuie să pună în aplicare prevederile legii. Noua reglementare urmăreşte astfel să asigure că interdicţiile care decurg din constatările definitive ale incidentelor de integritate produc efecte concrete şi sunt respectate efectiv în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice", explică ANI.

Legea ANI a fost adoptată prin vot în august 106 voturi ”pentru”, 19 ”contra” și nicio abținere. Cei care au votat ”pentru” au fost reprezentanții partidelor AUR, UDMR, PNL și PSD.

În proiectul de lege se află și controversatul „amendament Fritz”, care a fost declarat constituțional de judecătorii Curții Constituționale - dar care a fost reclamat de liderii celor mai mari grupuri politice pro-europene din Parlamentul European, Manfred Weber (președintele Partidului Popular European) și Valérie Hayer (președinta Renew Europe). Aceștia i-au trimis o scrisoare comună președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care avertizează că aceste modificări legislative „constituie un grav pas înapoi pentru statul de drept în România”.