Actuala sesiune plenara a Parlamentului European care s-a desfasurat intre 10-13 martie 2014 a fost marcata de dezbaterea si adoptarea unor rapoarte extrem de importante, de interes special pentru domeniul de activitate al europarlamentarului Minodora Cliveti si cu efecte directe asupra cetatenilor europeni.

„In calitate de membra a Comisiei pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale apreciez votul aordat de Parlamentul European in ceea ce priveste adoptarea propunerii de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind masurile de facilitare a exercitării drepturilor conferite lucratorilor in contextul liberei circulatii a lucratorilor. Este cunoscut faptul ca in 2012, aproximativ 6,6 milioane de cetateni ai UE locuiau intr-un alt stat membru decat tara lor de origine, reprezentand 3,1 % din lucratorii din UE. Acest cadru legislativ va proteja lucratorii impotriva discriminarii pe motiv de cetatenie sau nationalitate și a oricarui obstacol nejustificat in calea exercitarii acestui drept, inclusiv impotriva cazurilor de dubla impozitare, in ceea ce priveste incadrarea in munca, remunerarea si alte conditii de lucru, inclusiv concedierea, avantajele sociale si fiscale, asigurandu-le un tratament egal in raport cu resortisantii statului membru respectiv, in conformitate cu legislația nationala sau contractele colective", a declarat europarlamentarul Minodora Cliveti.

Avand drept coloana vertebrala conceptul de cetatenie europeana si drepturile derivate din acesta, raportul adoptat in plen privind cetatenia UE trece in revista o serie de probleme specifice plecand de la situatii concrete de neaplicare sau aplicare gresita a ideii de cetatenie europeana, fiind invocate mai ales de cetateni prin intermediul petitiilor adresate comisiei de specialitate a PE, asemenea situatii fiind considerate ca nepotrivite ideii de cetatenie europeana, si, in consecinta, de criticat.

„De maxim interes pentru cetatenii europeni romani sunt o serie de probleme retinute in raport ca fiind frecvente in spatiul UE: discriminarea pe motiv de nationalitate, diferentieri de facto intre drepturile cetatenilor europeni, care ar trebui sa fie egale, mentinerea unor derogari de la dreptul la libera circulatie, sau invocarea altor criterii decat cele tehnice pentru accesul unor state membre la spatiul Schengen, criterii de natura a incalca acelasi drept la libera circulatie. Astfel, avem nevoie de o mai buna informare a cetatenilor europeni despre drepturile lor, subliniind aici rolul Parlamentului European, ca singurul corp ales si direct reprezentativ al cetatenilor europeni, care trebuie sa se manifeste mai clar in directia respectarii dreptului la libera circulatie, drept fundamental al cetateanului european", a concluzionat Minodora Cliveti.